De când România a intrat în criză, în octombrie 2008, economişticare se află de aproape 20 de ani în solda statului român afirmă căeste nevoie de un "nou model" de creştere economică. Însă noulmodel de creştere economică sustenabilă pentru România continuă săfie o enigmă şi rămâne una dintre provocările şi temele nesfârşitede discuţie la doi ani de la declanşarea crizei.
Mai mult, România riscă să nu iasă din recesiune nici în 2011, anîn care iarăşi se va discuta probabil la fel despre acest nou modelmult-aşteptat. Experţi din banca centrală şi analişti, oameni caredomină dezbaterile despre macro-economie din societatea româneascăde peste 15 ani, au analizat ieri la BNR raportul Bruegel (denumitdupă numele unui institut de cercetare independent de laBruxelles), la a cărei elaborare a participat şi profesorul DanielDăianu. Raportulcompară modelele de dezvoltare din regiune dedinainte de criză cu situaţia unor state similare din Asia şiAmerica Latină şi examinează impactul crizei asupra statelor dincentrul, estul şi sud-estul Europei.
Deşi nu este clar cum va arăta noul model de creştere economicăpentru România, una dintre concluziile discuţiilor este că ocreştere bazată pe consum realizat pe intrări masive de capital şipe datorie, cum a avut România în ultimii ani, nu mai este osoluţie viabilă având în vedere scepticismul investitorilor străiniîn a finanţa ţări care trăiesc pe datorie. "Modelul anterior decreştere economică bazat pe consum şi intrări masive de capital nueste sustenabil. Trebuie alt model axat pe creşterea investiţiilorîn economie şi stimularea exporturilor. Ar trebui încurajateinvestiţiile de portofoliu şi prin sprijinirea Bursei de Valori şiprin emisiunea de obligaţiuni corporatiste şi guvernamentale pepieţele europene. Este foarte important să avem un buget în care săse ajungă la reducerea cheltuielilor de consum şi creştereacheltuielilor de investiţii", a spus Melania Hăncilă,economistul-şef al Volksbank.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că de la raportulBruegel vor porni dezbateri intense privind viitorul model dedezvoltare al ţărilor europene, chiar dacă nu oferă soluţii saupreviziuni exacte, ceea ce ar fi, de altfel, "o aroganţă umanăsupremă".
O parte dintre statele din regiune, inclusiv România, auînregistrat creşteri economice ridicate şi datorită voinţeipolitice şi a populaţiei de a reduce numărul de ani în care serealizează procesul de convergenţă, pentru ajungerea din urmă aţărilor dezvoltate, în opinia economistului-şef al BNR, ValentinLazea.
La rândul lui, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilorde Afaceri din România, a afirmat că modelul de creştere alRomâniei s-a bazat pe procesul de convergenţă. "Motorul principalde creştere pentru noi a fost procesul de convergenţă. Ce sesizămîn mediul de afaceri este că după criză procesul de convergenţă aslăbit în forţă şi suntem în situaţia în care nu mai suntem traşispre UE. Avem de-a face cu o Uniune care are propriile probleme derezolvat şi toţi cei care sunt marginali şi şi-au bazat procesul decreştere pe convergenţă vor avea de suferit în perioada următoare."El a avertizat cu privire la reluarea vechilor obiceiuri privindinvestiţiile în sectorul imobiliar, în contextul în care româniicaută active care să îi protejeze de inflaţie, şi în lanţuri deretail.
În ceea ce priveşte rolul jucat de creditare în dezvoltareaeconomiilor, Dăianu a spus că expansiunea creditului a contribuitşi la rate înalte de creştere economică, dar a creat şivulnerabilităţi economiilor.
"Există un moment în dezvoltarea unor ţări când, din anumite cauze,sunt privite ca noii «tigri». Inevitabil cresc influxurile decapital, care antrenează creşterea excesivă a creditului şiapariţia unor baloane care duc la acelaşi efect mai devreme sau maitârziu", a spus şi analistul Aurelian Dochia.
În acest context, a fost adusă în discuţie alternativa impunerii lanivel internaţional sau măcar regional a anumitor mecanisme care sălimiteze creditele în valută. Dăianu a amintit însă că dacă seacceptă libertatea totală a capitalului, atunci trebuie să seaccepte şi creditarea în valută. "Poţi să încerci prin fiscalitatesă faci ceva, aşa cum poţi să încerci să orientezi resurse, dar nupoţi să interzici pentru că în momentul acela nu mai vorbim delibertatea totală de mişcare a capitalului."
În viziunea lui Dăianu eliminarea risipei şi a deturnărilor defonduri ar face ca efectul cheltuielilor publice să fie mult maiamplu în economie şi consolidarea fiscală să nu apară atât deprociclică în contextul crizei şi al restrângerii creditului cătremediul privat. Astfel, dacă România ar reuşi să absoarbă fondurieuropene, reprezentând 3-4 % din PIB, va putea evitaprociclicitatea consolidării fiscale. Deşi este de acord căprintr-o consolidare fiscală puternică într-o perioadă derestrângere a intermedierii financiare "poţi să omori economia",Dăianu crede că fără un efort de consolidare pieţele vor reacţionanegativ, iar finanţarea deficitelor devine imposibilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
