Eveniment

Efect de domino in economie in lipsa Guvernului: Mediul privat acuza blocaje si intarzieri, in timp ce bancherii bat la usa. Cum comentati?

Efect de domino in economie in lipsa Guvernului: Mediul privat acuza blocaje si intarzieri, in timp ce bancherii bat la usa

1: Ionut Dumitru, economistulsef al Raiffeisen Bank: Costurile crizei politice sunt suportate de noi toti, perceptia negativa fata de Romania avand consecinte importante in primul rand in termeni de finantare externa, in conditiile in care dependenta economiei de finantarea externa este ridicata.; 2: Nicolaie Chidesciuc, economistulsef al ING Bank: In afara de cheltuielile suplimentare cu dobanda si de cresterea perceptiei negative privind Romania, cel putin alte doua costuri pot fi identificate: cele legate de necesitatea unor masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal, precum si crearea unui volum mult mai mare de arierate.

26.11.2009, 00:00 66

"Am depus cererea de rambursare la inceputul lunii august siinca nu am primit niciun raspuns. Am fost anuntata ca sunt preaputini functionari la Ministerul Finantelor, volumul de munca estefoarte mare, iar dosarele care trebuie verificate sunt complexe.Intarzierea lor inseamna plata unor dobanzi la banca pentru noi",spune Crina Alisei, administratorul producatorului de mase plasticeMeddo din Sebes, care a obtinut o finantare de peste 190.000 deeuro din fonduri europene. Potrivit contractului, rambursarea sepoate face in maxim 90 de zile de la trimiterea solicitarii.

Si Maria Grapini, directorul producatorului de textile Pasmatexdin Timisoara, spune ca exista un blocaj la nivel decizional, maiales in ceea ce priveste decontarile pentru cei care au accesatfonduri europene.

"Avem unul din cele mai proaste procente de absorbtie afondurilor pentru ca secretarilor de stat care lucreaza inMinisterul Economiei si Finantelor le e frica sa ia decizii",explica Grapini.

Reprezentantii Ministerului Finantelor nu au putut fi contactatipana la inchiderea editiei pentru detalii suplimentare. Economiaromaneasca a absorbit pana in prezent putin peste 470 de milioanede euro din cele 5,6 mld. euro alocate de Uniunea Europeana cafonduri structurale si de coeziune in perioada 20072009, inconditiile in care pana in 2013 suma totala alocata Romaniei estede 19 mld. euro.

Incertitudine fiscala in 2010

In opinia lui Adrian Izvoranu, directorul general al AlianteiConfederatiilor Patronale din Romania (ACPR), economia a fostputernic afectata de instabilitatea politica.

"Lipsa aparatului administrativ si chiar lipsa disponibilitatiiministrilor de a semna documente au generat o serie dedisfunctionalitati in economie.

Companiile, atat cele din sistemul public, cat si cele dinmediul privat, sau confruntat cu intarzieri mari de plata, mai alesin agricultura si fonduri europene, unde au fost mari probleme ladecontarea sumelor", spune Izvoranu.

Eventualele investitii din urmatoarea perioada ar putea firestrictionate si din cauza lipsei unui buget pentru anul viitor,intrucat ezitarile investitorilor nu vin numai pe fondul crizeieconomice. "Imaginea generala face ca toti investitorii sa steaintro stare de expectativa. Singurele afaceri care merg sunt celemici, care se ocupa de nevoile imediate ale clientilor si cele careau manageri foarte bine pregatiti", adauga Izvoranu.

Faptul ca inca nu avem un buget pune in imposibilitatecompaniile in ceea ce priveste stabilirea bugetelor pentru anulviitor, companiile lucrand cu bugete pe doua trei luni.

"Lipsa unui guvern ii face pe foarte multi dintre investitoriiactuali si potentiali in Romania sa isi puna mari semne deintrebare asupra stabilitatii investitiilor si mediului in care isidesfasoara activitatea. Este foarte neclar nivelul taxelor si alimpozitelor pentru 2010, iar mediul de afaceri este blocat denesiguranta", sustine Gratiela Ratiu, branch manager la firma deconsultanta in resurse umane VON Consulting.

Tot mediul privat duce greul

Lipsa Guvernului a dus la amanarea aprobarii bugetului pentru2010, precum si la tergiversarea reformelor structurale,determinand intarzierea primirii urmatoarelor transe de la FMI siComisia Europeana, de circa 2,5 mld. euro cumulat.

"Este foarte dificila evaluarea costurilor rezultate in urmaneintelegerilor din sfera politica. In afara de cheltuielilesuplimentare cu dobanda si de cresterea perceptiei negative privindRomania, cel putin alte doua costuri pot fi identificate: celelegate de necesitatea unor masuri mai dure pentru corectareadezechilibrului fiscal, precum si crearea unui volum mult mai marede arierate (datoriile firmelor la buget n.r.)", a comentatNicolaie Chidesciuc, economistulsef al ING Bank. El a precizat caaceste costuri prezinta un risc mai mare pentru relansareaactivitatii economice in perioada imediat urmatoare, dar si unefort suplimentar pe termen lung.

La randul ei Melania Hancila, economistulsef al Volksbank,apreciaza ca amanarea imprumuturilor externe va avea un impactasupra Romaniei pe termen mediu prin presiunile negative exercitateasupra reluarii cresterii economice.

"Finantarea deficitului bugetar de pe piata interna sa realizatla pretul pietei pentru o tara cu ratingul Romaniei, dobanzilefiind net superioare celor practicate de CE si FMI. Evident,costurile vor fi suportate de mediul privat, deoarece crestereaincertitudinii cu privire la respectarea acordului sisustenabilitatea finantarii deficitului bugetar pe termen mediu aucondus la deprecierea monedei nationale, cresterea costuluicreditarii pentru Romania, reducerea investitiilor companiilor,descurajarea investitiilor straine directe, cresterea somajului sivor amana revenirea consumului privat", a spus Hancila.

Si Ionut Dumitru, economistulsef al Raiffeisen Bank, a aratat casituatia bugetului public este una delicata, fiind absolut necesarsa ne recuplam la cerintele acordului cu FMI si CE, iarstabilitatea politica este o preconditie in acest sens. "Costurilecrizei politice sunt suportate de noi toti, perceptia negativa fatade Romania avand consecinte importante in primul rand in termeni definantare externa, in conditiile in care dependenta economiei definantarea externa este ridicata."

Deficitul bugetar a ajuns dupa zece luni la 5,2% din PIB, insaanalistii estimeaza atat depasirea tintei de 7,3% din PIB stabilitapentru acest an, cat si a nivelului agreat cu FMI pentru 2010, de5,9% din PIB. In aceste conditii sunt necesare eforturisuplimentare pentru consolidarea fiscala, situatia politica punandpiedici acestui proces.

In ultimii ani, majorarea deficitului bugetar pe final de an adevenit o traditie in Romania.

Anul trecut, cheltuielile bugetare au scapat de sub control spresfarsitul anului si din cauza desfasurarii alegerilor parlamentare,deficitul bugetar triplanduse in ultimele doua luni, de la 1,6% dinPIB in octombrie la 4,8% din PIB in decembrie.

Efectele unei "guvernari fara Guvern"

  • Intarzierea transelor de la FMI si Comisia Europeana, de circa2,5 mld. de euro cumulat
  • Lipsa existentei unui buget aprobat de Parlament pentru2010
  • Investitorii straini sunt in expectativa, pe fondul lipseiGuvernului si a deteriorarii situatiei economice in contextulcrizei
  • Presiuni negative asupra reluarii cresterii economice pe termenlung
  • Intarzierea rambursarilor pentru proiectele finantate dinfonduri europene
  • Masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal,cresterea arieratelor

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO