Articolul, a cărui aplicare a fost amânată până în luna iulie, îi împuternicea pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constatau existenţa acesteia într-un anumit caz. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare în forma iniţială luna aceasta.
Bancherii şi-au manifestat îngrijorarea în contextul în care mii de clienţi persoane fizice au denunţat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.
Juriştii apreciază însă că legea nu poate fi interpretată în sensul în care instanţa ar putea să oblige băncile să returneze şi comisioanele percepute în trecut pe baza clauzelor considerate abuzive, ci doar să elimine aceste clauze din contracte şi să nu mai perceapă astfel de comisioane în viitor. Practic, clienţii care vor să îşi recupereze banii tot ar trebui să înainteze o acţiune individuală în justiţie. "Este surprinzătoare reacţia băncilor. Legea cere doar eliminarea clauzelor abuzive din contracte, nu şi returnarea comisioanelor. Pentru a-şi recupera prejudiciul clienţii trebuie să intenteze procese separate. Dacă există clauze abuzive nu putem vorbi de prejudicii aduse băncilor, ci de prejudicii aduse clienţilor. Banii respectivi au ajuns ilegal la bănci şi trebuie returnaţi", afirmă avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi în procesele intentate băncilor.
Chiar dacă instanţa nu va putea obliga băncile să returneze comisioanele încasate ilegal tuturor clienţilor printr-o singură decizie, faptul că anumite clauze vor fi declarate abuzive pentru toate contractele va facilita procesul de recuperare a banilor.
Băncile au în derulare mii de procese cu clienţii care reclamă existenţa unor clauze abuzive în contrac-te. Fenomenul clienţilor nemulţumiţi a explodat în 2010, odată cu adoptarea cunoscutei Ordonanţe 50 - care a scos la iveală problemele din multe contracte de credit şi a creat un curent de opinie nevaforabil băncilor.
Atunci băncile au reuşit să obţină modificarea anumitor prevederi incluse iniţial în Ordonanţa 50, considerate ca având un impact financiar semnificativ asupra sistemului bancar. ARB a recunoscut în scrisorile adresate toamna trecută autorităţilor că modificarea din 2010 a legislaţiei se datorează intervenţiilor BNR şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Premierul Victor Ponta a recunoscut ieri că şi de data aceasta amânarea intrării în vigoare a clauzei din legea de aplicare a Codului de procedură civilă a fost convenită cu FMI, afirmând că a fost luată această decizie deoarece este nevoie de "timp".
"Mă bănuiţi că sunt prieten cu bancherii. Nu sunt prieten deloc. Sunt prieten cu cei care beneficiază şi, la un moment dat, sunt abuzaţi de anumite contracte şi clauze. Aceea a fost o clauză pentru a cărei implementare - asta a fost discuţia şi cu FMI - este nevoie de o perioadă de timp, dar ea se aplică de la 1 iulie", a declarat Ponta, citat de Mediafax.
Avocatul Gheorghe Piperea spune că băncile nu aveau niciun motiv să ceară amânarea pentru că ar fi fost şi în avantajul lor să se aplice această clauză în condiţiile în care astfel s-ar fi diminuat numărul proceselor intentate de clienţii nemulţumiţi de clauzele abuzive şi, mai mult, instituţiile de credit şi-ar fi gestionat mai uşor portofoliul pentru că în loc să aibă două categorii de contracte, unele modificate în instanţă şi altele nemodificate, ar fi avut o singură categorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
