Eveniment

Elveţia este în căutare de specialişti în medicină şi ştiinţe exacte

În ultimele 12 luni, peste 1.400 de muncitori români şi bulgari au primit permisul de a rămâne în Elveţia pentru durată mai lungă, arată datele Oficiului Federal de Statistică din Elveţia. Foto: Shutterstock

În ultimele 12 luni, peste 1.400 de muncitori români şi bulgari au primit permisul de a rămâne în Elveţia pentru durată mai lungă, arată datele Oficiului Federal de Statistică din Elveţia. Foto: Shutterstock

Autor: Georgiana Mihalache

09.08.2016, 00:03 5429
Elveţia are nevoie de specialişti în domeniul medical şi al ştiinţelor exacte, românii având posibilitatea să găsească un loc de muncă în această ţară după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, măsură luată de autorităţile elveţiene în iunie 2016.

„Ţara are nevoie de specialişti, sunt unele domenii unde sistemul nostru de educaţie nu produce suficienţi absolvenţi, cum ar fi tot ce ţine de matematică, fizică, ştiinţe exacte şi domeniul medical, în spitale. Românii, în general, sunt bineveniţi în Elveţia, şi pentru turism, pentru schimburi comerciale, pentru investiţii în Elveţia“, spune Michael Derrer, un politician elveţian.

Evoluţia numărului muncitorilor care au primit permise de muncă permanente arată o creştere de peste zece ori mai mare în 2015, când au fost acceptaţi în plus 581 de cetăţeni români, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când doar 53 de români au intrat în Elveţia, conform datelor Oficiului Federal de Statistică din Elveţia.

În contextul liberalizării accesului pe piaţa muncii din Elveţia, românii se confruntă cu imaginea negativă expusă în special în mass-media şi creată în urma infracţiunilor comise de unele persoane de cetăţenie română, fapt care le poate afecta şansele de a găsi un loc de muncă.

Politicianul elveţian Michael Derrer desfăşoară o campanie de informare publică prin care încearcă îmbunătăţirea modului în care sunt priviţi românii în ţara sa natală şi doreşte ca cetăţenii să fie corect informaţi asupra pedepselor mai dure pe care le riscă dacă încalcă legea.

Autorităţile elveţiene au impus practici judiciare mai aspre pentru a-i pedepsi pe cetăţenii străini care comit infracţiuni, indiferent de gravitatea acestora. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani un cetăţean străin care era acuzat de o infracţiune minoră primea o amendă condiţionată pe care o plătea doar dacă revenea în Elveţia, iar perioada de detenţie pentru cercetări nu depăşea trei luni, acum procedurile sunt mai stricte şi durează mai mult.

„Acum sunt pronunţate mai multe pedepse de închisoare. Dacă are cazier, primeşte un an şi jumătate pentru ceva foarte mic. Am avut un hoţ de maşini cu precedent şi a primit opt ani. Dacă se comportă bine, poate ieşi după şase ani“, afirmă Derrer.

O altă măsură prevede faptul că, după ce ies din închisoare, cetăţenii străini trebuie să părăsească Elveţia pentru o anumită perioadă.

Michael Derrer vorbeşte despre fenomenul de „kriminaltourismus“, pentru a-i denumi pe cetăţenii străini care merg în alte ţări cu scopul specific de a comite infracţiuni, şi spune că românii sunt pe primul loc în Elveţia în topul celor care vin într-o altă ţară doar cu scopul de a realiza infracţiuni.

Infractorii români din Elveţia sunt în general minori şi tineri cu vârste între 17 şi 25 de ani, mai puţin informaţi şi cu un nivel de sărăcie mai ridicat. Astfel, aceştia devin uşor victimele bandelor infracţionale care le promit că faptele lor nu vor avea consecinţe legale, fără să le menţioneze legislaţia mai dură implementată şi pedepsele cu închisoarea pentru infracţiuni minore.

Legea mai dură din Elveţia a produs deja primele efecte. „În anul 2015, ultimul pentru care există statistici, infracţiunile comise în Elveţia sunt deja mai puţine“, potrivit lui Michael Derrer.

În Elveţia se aflau peste 11.300 de cetăţeni români rezidenţi în 2014, dintre care doar 159 de persoane au obţinut şi cetăţenie elveţiană.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO