Documentul este în discuţii de mai bine de un an de zile, încontextul în care vechea Strategie Energetică 2007-2020 a trebuitrevizuită, criza dând peste cap mai multe calcule privindconsumul. Concomitent, ideile privind reorganizarea sistemuluienergetic s-au schimbat de la o guvernare la alta.
În prezent, documentul se află în dezbatere publică, darreprezentanţii Ministerului Economiei nu au putut preciza cât vordura aceste dezbateri. Problema este că la fel ca în cazulstrategiei anterioare, nici documentul de faţă nu arată măsuriconcrete prin care pot fi atrase investiţiile, care va fi politicastatului în ceea ce priveşte reorganizarea sectorului minier,politica de privatizări sau listări la bursă, măsurile propusefiind mai degrabă generale.
Totodată, proiecte majore precum Nabucco, AGRI sau cablulsubmarin România - Turcia nici măcar nu sunt menţionate, iar ceidoi giganţi energetici Electra şi Hidroenergetica sunt doaramintiţi, deşi proiectul nu se mai poate realiza anul acesta.
Mai mult, deşi documentul ar fi trebuit să arate cu precăderemăsurile care se vor lua în următorii 25 de ani pentru dezvoltareasectorului, cele circa 40 de pagini de strategie energetică aratămai mult deficienţele, riscurile şi vulnerabilităţile unui sistemcare a fost "neglijat" în ultimii 20 de ani.
"Cred că în acest moment nu sunt toate piesele necesare pentru afi făcută o strategie completă. În primul rând, nu ştim acum ce seva întâmpla cu reorganizarea sectorului, dacă se fac sau nu celedouă companii, iar din acest fapt vin o serie întreagă deincertitudini. Dacă se fac, probabil vor putea atrage baniinecesari, dacă nu, termocentralele au nevoie de investiţii majorede care nu au cum să facă rost. Mai mult, investitorii străini nuvor investi în ele dacă piaţa nu se dereglementează", spune RobertGhelasi, directorul departamentului de energie din cadrul firmeide consultanţă Capital Partners.
Printre cele mai importante idei care se pot desprinde dinstrategie se numără faptul că România va rămâne în continuaredependentă de importurile de energie primară. Lignitul va avea unrol extrem de important în următorii 20-40 de ani în producerea deenergie electrică, în contextul în care petrolul şi gazele se vorepuiza în următorii 15 ani.
"La nivelul orizontului analizat, România va rămâne dependentăde importurile de energie primară. Gradul de dependenţă vadepinde de descoperirea de noi resurse exploatabile, de gradul deintegrare a surselor regenerabile de energie şi de succesulmăsurilor de creştere a eficienţei energetice", se arată îndocumentul menţionat. În prezent, România importă circa jumătatedin necesarul de petrol şi o treime din necesarul de gaze, dar esteun exportator net de energie electrică.
O altă problemă a sistemului energetic este faptul că cea maimare parte a grupurilor energetice au durata de viaţă depăşită.
"Totalul investiţiilor pentru instalarea noilor capacităţi deproducerea a energiei electrice necesare în perioada 2011-2035 decirca 14.800 MW este de 30-40 de miliarde de euro", se mai aratăîn document fără a se preciza însă cum ar trebui atrase acestefonduri. Totuşi, energia nucleară devine "cea mai eficientă soluţiepentru producerea energiei electrice".
Astfel, până în anul 2030, România ar mai trebui să aibă încădouă reactoare noi la centrala de la Cernavodă şi încă o centralănucleară nouă. În total ar fi vorba despre 4.600 MW, echivalentul amai bine de 6 reactoare ale centralei de la Cernavodă, de trei orimai mult faţă de ceea ce funcţionează în prezent în România.
Totodată, dincolo de energie convenţională, un alt sector încare sunt aşteptate investiţii majore este energia verde.
"Pentru realizarea capacităţilor de valorificare a surselorregenerabile de energie, circa 5.500 MW în perioada 2011-2035, seestimează un necesar de investiţii de circa 9 miliarde de euro, dincare circa 7 miliarde de euro până în 2020", se mai arată înStrategia Energetică 2011-2035.
În tot acest context măsurile propuse de către MinisterulEconomiei pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi nu suntfoarte concrete. Printre ele se numără îmbunătăţirea cadruluiinstituţional şi legislativ, îmbunătăţirea politicii de preţuripentru combustibili, energie termică şi energie electrică sauatragerea şi asigurarea stabilităţii forţei de muncăspecializate.
Tot pe lista de măsuri se numără închiderea exploatărilor dehuilă care generează pierderi sau atragerea capitalului străinpentru realizarea proiectelor necesare.
"Statul va păstra pachetul de control asupra principalelorunităţi de producere a energiei electrice, totalizând o putereinstalată suficientă pentru a putea asigura siguranţa energetică aţării, rezultând companii puternice la nivel regional", se maiarată în document. Potrivit sursei citate se vor regrupa unităţilede producţie pentru realizarea unor companii viabile pe plan internşi regional, fiind dat exemplul Electra şi Hidroenergetica, firmecare trebuia să devină operaţionale anul trecut şi care practic numai au şanse de realizare anul acesta.
O altă măsură expusă în document, tot în scopul obţinerii unorcompanii puternice, este fuzionarea producătorilor interni decărbune cu centralele electrice.
Starea actuală
Dependenţa de importuri de energie primară a crescut continuu înultimul deceniu, de la 21,5% în 1999 la 27,2% în 2008 cu un maximde 31,9% în 2007.
Lignitul reprezintă singura resursă internă de energie primarăcare poate contribui la producerea de energie electrică pentru încăcirca 50 de ani. Petrolul şi gazele se termină în 15 ani.
80% din termocentrale şi-au depăşit durata de viaţă.
31% din hidrocentrale au durata de viaţă depăşită.
65% din reţelele electrice de distribuţie a energiei suntîntr-un grad avansat de uzură. 69% din lungimea sistemului detransport al gazelor este depăşită.
Companiile miniere şi energetice cu capital de stat auperformanţe sub potenţial.
Necesarul de investiţii pentru înlocuirea centralelor vechi seridică la 30-40 de miliarde de euro până în 2035.
Multe termocentrale nu respectă normele de mediu şi riscăînchiderea.
Sursele de finanţare sunt la un nivel foarte scăzut comparativcu necesarul de investiţii.
55% din unităţile de producţie a energiei instalate în prezenttrebuie retrase din funcţiune până în 2035.
Strategia de viitor
Diversificarea surselor de aprovizionare cu uraniu şi prinimporturi sau concesionarea de zăcăminte uranifere în afaraRomâniei.
Promovarea energiei din surse regenerabile.
Implementarea pe bursa de energie OPCOM a unor contracte culivrare pe termen mediu şi lung. În prezent se pot încheiacontracte doar pe un an.
Fuzionarea producătorilor interni de cărbune cu centraleleelectrice în vederea accesului la pieţele financiare.
Montarea în perioada 2016-2030 a circa 3.400-4.600 MW încentrale nucleare prin construirea a încă două reactoare noi laCernavodă şi a celei de-a doua centrale nucleare.
Amenajarea potenţialului hidroenergetic până la 67% în 2035 dela 54% în prezent prin punerea în funcţiune a 1.400 MW.
Închiderea exploatărilor pe huilă care generează pierderi.
Atragerea capitalului străin şi autohton pentru realizareaproiectelor necesare.
Regruparea unităţilor de producere pentru a realiza companiiviabile pe plan intern şi regional, Electra şi Hidroenergetica.
Statul va păstra pachetul de control asupra principalelorunităţi de producere a energiei electrice.
Sursa:Strategia Energetică2011-2035
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
