„Brexitul“ ar putea perturba major remiterile din partea muncitorilor români care lucrează în Marea Britanie, dar va lovi şi exporturile României, susţine un raport al băncii austriece Erste, principalul acţionat al BCR.
„Scenariul cel mai pesimit în cazul părăsirii Uniunii de către Marea Britanie ar fi impunerea de restricţii pentru cei în jur de 170.000 de lucrători români cu numere de asigurare naţională, ceea ce i-ar determina să se întoarcă în ţară sau să se mute în alte state din UE. O astfel de situaţie ar putea conduce la o perturbare majoră a fluxului de bani, întrucât românii din Marea Britanie trimit acasă peste 500 de milioane de euro pe an (0,3% din PIB)“, estimează studiul citat.
Pentru România, Marea Britanie este al cincilea partener comercial. România a exportat în 2014 în Marea Britanie bunuri de 2,1 mld. euro şi a avut importuri de 1,3 mld. euro. Are, prin urmare, excedent comercial cu Regatul, iar acest flux pozitiv ar putea fi perturbat. „Dacă ieşirea Marii Britanii din UE ar crea dificultăţi economiei britanice cum apreciază unele voci, acest fapt ar putea lovi şi în exporturile României, în special în exportul de maşini şi echipamente de transport. Marea Britanie este a cincea cea mai importantă destinaţie pentru exporturile României, cu o pondere uşor peste 4% din livrările la extern“, notează analiştii băncii austriece.
În privinţa Eeuropei Centrale, consecinţele Brexitului nu ar fi dramatice pentru că schimburile comerciale sunt reduse, iar muncitorii din aceste ţări care lucrează în Marea Britanie sunt puţini, susţine studiul citat. Marea Britanie se pregăteşte să organizeze în vară un referendum la care cetăţenii britanici sunt chemaţi să se pronunţe pentru sau împotriva rămânerii ţării în UE. România, alături de alte ţări din Est, a trebuit să facă compromisuri pentru rămânerea Marii Britanii în Uniune - în primul rând est-europenii care ar ajunge în Marea Britanie (de fapt toţi europenii dar, în fapt, loviţi vor fi cei din Est) nu vor mai avea beneficii sociale (necontributive) vreme de patru ani de la sosire, iar copiii lor rămaşi în ţară vor primi alocaţii la nivelul celor de acasă şi nu din Marea Britanie.
