Acelaşi document arată că investiţiile din buget (cheltuielile de capital) vor însemna 2,28% din PIB. La un PIB estimat de 945 de miliarde de lei (previziunea Comisiei Naţionale de Prognoză pe care guvernul îşi bazează analizele macroeconomice), 2,28% din PIB înseamnă 21,5 miliarde de lei. La nouă luni, cheltuielile de capital sunt de 11,2 miliarde de lei, adică la jumătate faţă de plan. Mai este, prin urmare, 2018 un „an al investiţiilor“?
Investiţiile din buget (cheltuielile de capital) au crescut în primele nouă luni din 2018 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu 47,6% (până la 11,3 mld. lei), iar cheltuielile totale de investiţii au avansat cu 25,7%, raportat la aceeaşi perioadă (până la 15,2 mld. lei). Dar creşterea vine pe declinul grav din ultimii ani. Anul trecut, creşterea economică a fost una record postcriză, plus 6,9%. Dar investiţiile publice au crescut cu doar 5%, în vreme ce cheltuielile totale de investiţii de 29 mld. lei au însemnat doar 75% din ceea ce era planificat. Anul acesta, la o creştere economică de 5,5%, aşteptată de guvern (sub 4% în opinia majorităţii economiştilor), investiţiile ar fi trebuit să schimbe motorul creşterii economice venită din consum – Comisia Naţională de Prognoză preconizează o creştere a consumului de 5,4%, iar a investiţiilor de 7,9%. Investiţiile totale nu pot creşte însă fără aportul investiţiilor publice, iar datele INS arată că, în primul semestru din an, formarea brută de capital fix (investiţiile) sunt la doar 99,4% din cele aferente aceleiaşi perioade din 2017, în vreme cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice este la 91% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În plus, anul acesta a mai intervenit o problemă. Nimeni nu pare să mai ştie în ce se investeşte şi cum, întrucât Armata a trecut la achiziţii puternice de armament, după ce a primit pe mână 2% din PIB. Iar achiziţiile de rachete sunt consemnate la „investiţii“.
Datele la septembrie arată că, în primele nouă luni din an, cheltuielile de capital (investiţii din buget) au fost de 11,5 miliarde de lei, faţă de 7,7 miliarde de lei în primele nouă luni din 2017. Datele la opt luni (ultimele disponibile) arată că Armata a achiziţionat armament de 2,6 miliarde de lei (achiziţii pe care nu le-a făcut anul trecut), dar care sunt consemate, cum aminteam, la investiţii. Fără acestea, investiţiile ar fi fost de 8,9 mld. lei, adică o creştere de 15% - insuficient pentru a spune că anul 2018 este unul al investiţiilor, având în vedere că, la nouă luni din 2017, învestiţiile au scăzut, an la an, cu 20%.
„Investiţiile au ajuns la 15,2 miliarde lei (din buget şi din alte fonduri – n.red.) , cu 25,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă au intrat în economie 9,4 miliarde lei din fonduri europene şi mă refer la plăţi efectuate, o creştere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, spunea miercuri premierul Viorica Dăncilă. Dar şi aici este o mare problemă.
Începând cu anul trecut, guvernul consemnează la sumele primite de la UE şi plăţile directe în agricultură, ceea ce nu se întâmpla până atunci. Potrivit statisticilor Finanţelor, în primele nouă luni din an, plăţile directe au fost de 1,7 mld. euro, adică 7,9 mld. lei (din cele 9,1 miliarde de lei consemnate în statistica Finanţelor drept sume primite de la UE, în primele nouă luni). Ar mai rămâne, prin urmare, sume primite pe alte canale de 1,2 miliarde de lei.
Ce se întâmplă cu deficitul?
Şefa Executivului a mai spus că bugetul se va încadra în ţinta de deficit: „Execuţia bugetară relevă creşterile consistente de salarii din educaţie şi sănătate şi creşterea pensiilor, angajamente asumate prin programul de guvernare. Ne încadrăm în ţinţa de deficit bugetar de până la 3% din PIB“.
Deficitul bugetar a ajuns, la nouă luni din an, la 16,7 miliarde de lei, 1,77% din PIB. Şeful Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor Marius-Constantin Budăi susţine că 91% din deficitul bugetar la nouă luni provine din creşterea investiţiilor – de vreme ce, susţine el, investiţiile sunt de 15,2 miliarde de lei, iar deficitul este de 16,7 miliarde de lei. O astfel de opinie arată însă câtă lipsă de expertiză şi de înţelegere a mecanismelor economice există la nivelul cel mai înalt.
