Deteriorarea climatului investiţional şi creşterea economică slabă stârnesc temeri că Portugalia ar putea avea nevoie de un nou bailout după cel din 2011, scrie The Wall Street Journal.
Temerile se văd cel mai bine la oamenii de afaceri. Joaquim Beato este preşedintele Molde Faianças, un producător de ceramică. În mod normal, spune el, ar investi o parte din profit în cercetare şi dezvoltarea de noi produse. Însă pentru că vânzările nu merg bine, Molde Faianças nu va cheltui niciun ban în acest sens. Beato este prudent. El crede că vânzările companiei în Europa de vor diminua deoarece economiile de pe continent încetinesc, iar acest lucru va avea ca rezultat reducerea importurilor. Beato este de asemenea îngrijorat de obstacolele de acasă - incertitudinile legate de politicile guvernului socialist şi accesul greu la finanţare într-un sistem bancar împovărat cu credite neperformante. „Între a investi şi a nu investi este mai sigur să nu investeşti“, spune antreprenorul. Datoriile portugheze depăşesc 130% din PIB şi acest lucru trezeşte îngrijorări în Europa şi nu numai că Portugalia se va sufoca din nou cu datorii, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu cinci ani. Fondul Monetar Internaţional a avertizat în septembrie că, deşi acum Portugalia poate face faţă plăţilor, cresc pericolele care ameninţă capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile, lăsând ţara „vulnerabilă la schimbările de dispoziţie de pe pieţe“.
Reintrarea Portugaliei în criză ar reprezenta o lovitură dată moralului din Uniunea Europeană , care se confruntă deja cu creştere economică slabă, ascensiunea politicilor populiste şi cu decizia Marii Britanii de a nu mai face parte din blocul comunitar. O nouă criză ar arăta cât de puţin s-a îndepărtat zona euro de criza datoriilor care la începutul acestui deceniu a pus în pericol chiar moneda unică.
În Germania, ţara dominantă din zona euro şi din UE, oficialii sunt îngrijoraţi că, prin relaxareai politicilor bugetare din ultimii ani, Portugalia a crescut riscul apariţiei unei crize noi şi nevoia unui nou program de bailout.
„Portugalia face o greşeală majoră dacă nu-şi respectă angajamentele”, a spus în urmă cu câteva luni ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble. „Va trebui să ceară un nou bailout. Şi îl va primi”. Comentariile sale au stârnit furie în Portugalia, unde premierul António Costa a respins îngrijorările că ţara sa se îndreaptă spre default.
Însă discuţiile despre o posibilă nouă criză persistă. „O cerere de bailout pentru Portugalia, deşi este puţin probabil să aibă acelaşi efect de contagiune în alte ţări aşa cum am văzut în 2011, ar trezi din nou îngrijorări despre viitorul zonei euro şi ar face, probabil, climatul politic din Europa chiar şi mai ostil”, crede David Schnautz, analist la Commerzbank.
Cele mai recente date arată că economia portugheză o duce mai prost decât s-a anticipat. Banca centrală preconizează că anul acesta formarea brută de capital fix – un indicator al investiţiilor private şi publice dintr-o ţară - se va reduce cu 1,8%. Economia creşte într-un ritm anual de 0,9%, de două ori mai slab decât a estimat guvernul pentru acest an, în condiţiile în care consumul şi exporturile avansează doar modest. Deşi şi alte economii europene au probleme, agtenţiile de rating au scos în evidenţă creşterea slabă a Portugaliei şi datoriile publice şi private ridicate din această ţară, avertizând că acestea sunt o combinaţie toxică. Remediile aplicate sub programul de bailout de 78 de miliarde de euro par acum insuficiente. Începând cu 2011, un guvern de centru-dreapta a majorat taxele, a redus cheltuielile şi a introdus reforme pe piaţa muncii în efortul de a diminua deficitul bugetar şi încuraja angajările. Spre deoasebire de Grecia, ţara de unde a pornit criza datoriilor, Polonia a ieşit din programul de bailout în 2014.
Dar dorinţa de schimbare s-a disipat pe măsură ce s-au apropiat alegerile de anul trecut. Promisiunile de a face sectorul public mai simplu şi mai eficient au fost abandonate. FMI şi Comisia Europeană, creditorii Portugaliei în programul de bailout, au spus că guvernul nu a reuşit să găsească soluţii problemei datoriilor ridicate din sectorul privat, datorii care au limitat investiţiile şi creşterea. Guvernul lui António Costa, care a venit la conducere în noiembrie cu sprijinul a trei partide de extremă stânga, a acţionat rapid pentru a majora salariile tăiate ale angajaţilor de la stat. De asemenea, acest guvern a majorat salariul minim şi a început să elimine o taxă specială pe venit. Retragerea austerităţii are ca scop stimularea consumului şi a economiei, ceea ce nu s-a întâmplat. Consumul a crescut cu 1,7% în al doilea trimestru faţă de perioada similară a anului trecut, după un avans de 2,6% în primele trei luni. Gospodăriile îşi încetinesc consumul.
FMI a explicat că inversarea politiclor „a generat incertitudini care par să fie un factor care a contribuit semnificativ la încetinirea investiţiilor”.
