Interdicţia vizează atât relaţiile comerciale normale între companii precum şi în cazul companiilor care fac afaceri cu statul român. „Acest proiect de lege nu s-a născut din neant, ci este rezultatul unor serii de dezbateri pe care le-am organizat împreună cu parteneri foarte importanţi implicaţi în combaterea corupţiei, a spălării de bani şi a infracţiunilor economico-financiare. Toate aceste instituţii, organizaţii non-guvernamentale şi toţi aceşti profesionişti şi-au bazat punctele de vedere şi recomandările pe studii realizate de-a lungul mai multor ani. Concluziile lor sunt extrem de pertinente şi trag un foarte serios semnal de alarmă” a explicat europarlamentarul Cătălin Ivan. Dezbaterile la care face referire Ivan au avut ca parteneri DIICOT, Funky Citizens, Transparency International, Frames Media Network şi Rise Project.
Conform datelor oficiale de la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, în România funcţionează în prezent 384 de astfel de societăţi ai căror proprietari sunt imposibil de identificat, iar acţiunile la purtător reprezintă o vulnerabilitate în ce priveşte combaterea spălării banilor. Aceste firme au încheiat, în ultimii zece ani, contracte de miliarde de euro cu statul, estimează iniţiatorii.
„Pe lângă vulnerabilităţile legate de spălare de bani sau chiar finanţarea mascată a terorismului, vorbim aici de miliarde de euro pe care statul român nu le poate urmări şi care dispar în neant. Nu ştim cine se află în spatele acestor companii care fac afaceri cu banii contribuabililor români, prin urmare, în cazul unor fraude sau fapte de corupţie nu putem urmări banii şi nici nu poate fi recuperate prejudiciul. România nu îşi mai poate permite luxul de a «rătăci» miliarde de euro!” susţine europarlamentarul PSD.
Teoretic, există obligativitatea ca numele proprietarilor de acţiuni la purtător să fie înscrise într-un registru intern al companiei de către directorii acesteia sau membrii consiliului de administraţie. Iniţiatorii susţin că nu sunt însă instrumente legale prin care autorităţile să verifica dacă beneficiarii acţiunilor la purtător sunt înscrişi în registre interne şi dacă acestea sunt ţinute la zi si nici nu sunt sanctiuni daca nu se respecta legea.
„Pentru o ţară cu foarte multe probleme sociale, economice şi politice, corupţia este o problemă de siguranta naţională. Stoparea modalităţilor prin care banii publici ajung în buzunare private este vitală pentru dezvoltarea economică, dar şi pentru consolidarea democraţiei în România”, a afirmat Adrian Negrescu, cofondator RoAction.
Iniţiatorii invocă faptul că există si alte state care au interzis acţiunile la purtător: Belgia , Cehia, Cipru, Malta, Marea Britanie.
Articolul 74 al Constituţiei stipulează că şi cetăţenii au dreptul de a propune adoptarea unor lege. ”Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”, prevede primul alineat al articolului 74.
