Excedentul bugetar a crescut în iulie cu 3,2 miliarde de lei ajungând, de la 4,2 mld. lei în iunie la 7,4 mld. lei avansând, ca pondere în PIB, la 1%, de la 0,6% în iunie. Însă excedentul creşte, ca şi în lunile trecute, pe seama nerealizării cheltuielilor programate şi, în special, a celor de investiţii.
Guvernul a păstrat banii pentru a se asigura că face faţă scăderii TVA la alimente şi, mai nou, creşterii salariilor.
Doar că salariile nu erau programate să crească în legea bugetului, în vreme ce cheltuielile de investiţii sunt prevăzute, dar nu sunt realizate.
Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la şase luni din care reiese că cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt cu 15% mai mici decât în primele şapte luni din 2014, însemnând doar 0,7% din PIB, cel mai redus nivel de cel puţin 10 ani încoace.
În privinţa cheltuielilor pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, ele au fost de 12,5 miliarde de lei (1,8% din PIB), în termeni nominali, cu 6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Doar că, în raportul care însoţeşte proiectul de buget pe 2015, guvernul spune că aceste cheltuieli de investiţii vor fi în 2015 de 44,8 mld. lei, cu 8,7 mld. lei mai mari ca în 2014 (o creştere de 20%). La şapte luni, cu investiţii totale de 12,5 miliarde de lei, guvernul a realizat, prin urmare, doar 27% din investiţiile promise pe tot anul, de aproape 45 mld. lei. Este adevărat că veniturile cresc faţă de anul trecut pe toate componentele, dar nu ele sunt sursa adevărată a excedentului, ci nerealizarea cheltuielilor programate, în special a celor de investiţii. Şi asta se vede din execuţia la semestrul I: pentru că, în raport cu programarea, veniturile în S1 au fost realizate în proporţie de 97,5% (uşor sub programare), dar cheltuielile au fost realizate în proporţie de doar 84%. Cheltuielile de capital sunt realizate în S1 în proporţie de doar o treime faţă de program.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni ale anului cu un excedent de 7,4 mld. lei, respectiv 1% din PIB, faţă de un deficit 0,1% din PIB în perioada similară a lui 2014.
Veniturile bugetului general consolidate au fost de 132 mld. lei, reprezentând 19% din PIB, şi au fost în termeni nominali cu 10% mai mari ca în 2014, an/an. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: TVA (plus 15,5% - reducerea TVA nu a afectat încasările, dar încă nu există o explicaţie oficială a fenomenului, cel mai probabil colectarea este mai bună).
Impozitul pe venit este de plus 13,3%, impozit pe profit plus 10,7% şi accize plus 7%. Încasările din CAS au scăzut cu „doar“ 1,5% (487 mil. lei) faţă de anul anterior ca urmare reducerea cu 5 puncte a contribuţiilor angajatorilor, cât şi creşterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii, spune Finanţele. Însă această statistică este discutabilă pentru că socoteşte, foarte probabil, la „venituri“ şi subvenţia. Or, din datele INS, se vede clar că încasările de la angajatori au scăzut cu 1,4 miliarde de lei, (ianuarie – mai 2015, faţă de ianuarie – mai 2014), iar subvenţia acordată de bugetul de stat bugetului de pensii a crescut pe primele cinci luni din an (ultimele date ale Statisticii) cu 2,3 miliarde de lei, faţă se perioada similară a lui 2014, de la 5,9 miliarde de lei la 8,2 miliarde de lei în 2015.
Cheltuielile în sumă de 125 de miliarde de lei, au crescut în primele şapte luni, în termeni nominali, cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale ca pondere în PIB. S-au înregistrat reduceri de cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,9%), dar şi cu dobânzile (-8,1%)pe fondul unei situaţii foarte bune a României pe pieţele externe, în ultimii ani, ceea ce i-a permis să se împrumute la dobânzi mai mici.
Au crescut cu 33,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, ceea ce a mai salvat cheltuielile de investiţii, ducându-le uşor peste cele de anul trecut, dar ele rămân încă foarte departe de ceea ce fusese programat.
