Eveniment

Experimentul concesiunii Comarnic-Braşov a eşuat. Cine plăteşte?

Statul a anunţat recent că vrea să construiască variante ocolitoare pentru localităţi precum Comarnic sau Buşteni care să decongestioneze traficul

Statul a anunţat recent că vrea să construiască variante ocolitoare pentru localităţi precum Comarnic sau Buşteni care să decongestioneze traficul

Autor: Andreea Neferu

19.06.2015, 00:06 669
Anunţul privind eşecul concesiunii acestei auto­străzi nu a fost o surpriză, având în vedere că în ultimul an Ministerul Transporturilor a tot evitat să ofere o decizie tranşantă privind soarta acestei şosele, anunţând ba că „ne ducem înainte sau ne ducem înapoi“ cu proiectul, ba că încă se poartă discuţii cu concesionarii, francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor.

În mod concret şi public însă, până acum nimeni nu şi-a asumat eşecul celor trei concesiuni „ratate“, care au tărăgănat construcţia auto­străzii Comarnic-Braşov, care ar fi putut deveni prima autostradă peste munţi din România.

Comarnic-Braşov a fost gândită în urmă cu peste un deceniu ca o continuare la Autostrada Transilvania, proiect care intrase pe mâna americanilor de la Bechtel la acea vreme, însă nici această şosea, între Braşov şi Borş, nu a mai fost finalizată, nici cea între Comarnic şi Braşov nu este gata în acest moment.

Statul român a anulat ieri pentru a treia oară în ultimul deceniu procedura, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică), având în vedere că în total costul acestei autostrăzi se ridică la 8,5 miliarde de euro pe perioada de 30 de ani de concesiune.

CNADNR menţionează de asemenea că un element care a stat la baza deciziei de a anula concesiunea este faptul că cei trei investitori privaţi nu au reuşit să implice instituţiile financiare internaţionale precum BEI şi BERD în finanţarea proiectului, ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de instituţii private fiind exclusă pentru că, în ansamblu, costurile de finanţare ar fi crescut.

„BERD susţine şi încurajează dezvoltarea infrastructurii, în special a drumurilor, prin implicarea investiţiilor din sectorul privat prin concesiuni şi parteneriate public-private, dar nu suntem în discuţii cu concesionarii pentru a finanţa proiectul de autostradă Comarnic-Braşov“, a declarat Olga Roşca, reprezentant al BERD, cu puţin timp înainte ca CNADNR să anunţe oficial abandonarea concesiunii.

„Banca Europeană pentru investiţii nu este implicată în discuţii cu autorităţile române sau cu investitorii selectaţi pentru realizarea proiectului Comarnic-Braşov. BEI nu are informaţii cu privire la stadiul proiectului“, a afirmat şi Dusan Ondrejicka, reprezentant pe relaţii cu presa al BEI.

Un alt motiv pentru care concesiunea nu a fost realizată este că Ministerul Finanţelor a refuzat să susţină o scrisoare de susţinere a proiectului, având în vedere riscurile cu privire la depăşirea ţintelor de deficit bugetar. CNADNR mai arată că cei trei investitori privaţi au cerut modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune.

Totodată, proiectul în sine a generat o „puternică reacţie negativă“ din partea opiniei publice, din cauza costurilor foarte mare pe care le presupunea, fapt ce a contribuit la decizia CNADNR de a renunţa la concesiune.

Francezii de la Vinci, care au fost implicaţi în fiecare din cele trei concesiuni, nu au răspuns până la închiderea ediţiei la so­licitarea ZF privind această autostradă.

 

„Piesa“ Comarnic-Braşov în trei acte şi trei guverne

Toţi au ştiut să semneze pentru public, dar niciunul  nu a fost în stare să bată un ţăruş

 

2004, eşecul numărul 1:

Guvernarea Năstase (PSD): prima încercare cu francezii de la Vinci

Preşedintele Vinci la acea vreme, Antoine Zacharios. Grupul Vinci a fost selectat în 2004 pentru construirea tronsonului de autostradă Comarnic-Predeal

În 2003-2004 guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic-Braşov cu ajutorul investitorilor privaţi. În anul 2004, Ministerul Transporturilor, care era condus la acea vreme de Miron Mitrea, a început o procedură de adjudecare a contractelor de construire a tronsoanelor de autostradă Bucureşti-Ploieşti, Comarnic-Predeal şi Predeal-Braşov, potrivit informaţiilor ZF. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construcţia celor 36 km dintre Comarnic şi Predeal, la un cost de 480 de milioane de euro, potrivit Mediafax. Ulterior, nici Ministerul Finanţelor pe partea financiară şi nici Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie nu au avizat încheierea acestor contracte. Tot în anul 2004, reprezentanţii Comisiei Europene au criticat aceste proceduri, considerându-le neconforme cu normele Uniunii Europene.  Contractul nu a fost pus în practică.

 

2010, eşecul numărul 2:

Guvernarea Boc (PDL): Vinci îi aduce în echipă pe grecii de la Aktor

Preşedintele Vinci Concession, Cristophe Pelissie de Rosas (stg.), şi ministrul transporturilor şi infrastructurii la acea vreme, Radu Berceanu, semnează contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov

Statul român a semnat contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie ridicându-se la circa 1,57 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal şi cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare şi întreţinere, taxe, impozite şi alte costuri financiare, inflaţie). Tronsonul de autostradă prevedea 15 kilometri de tuneluri pe fiecare cale (deci în total 30 de kilometri de tuneluri), 16 viaducte şi poduri şi 5 noduri rutiere (la Comarnic, Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov). Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. Ministrul transporturilor la acea vreme, Radu Berceanu, spunea că erorile legate de contractul pentru construcţia Comarnic-Braşov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune de autostrăzi din ţară acest tronson, în loc de tronsonul Sibiu-Piteşti, care se află pe Coridorul IV paneuropean (actualmente Axa Prioritară 7), iar în al doilea rând de condiţiile imposibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el, potrivit informaţiilor ZF.

 

2013-2014-2015, eşecul numărul 3:

Guvernarea Ponta (PSD): Vinci şi Aktor se aliază cu Strabag, dar degeaba

Premierul Victor Ponta (stg.) şi fostul ministru al marilor proiecte Dan Şova prezintă în faţa presei detaliile concesiunii Comarnic-Braşov, fără a fi însă însoţiţi de reprezentanţii consorţiului care va realiza autostrada, Vinci, Aktor şi Strabag

La finalul anului 2013, premierul Victor Ponta anunţa că prima autostradă peste munţi, Comarnic-Braşov, va fi construită în concesiune de consorţiul format din Vinci, Aktor şi Strabag. Proiectul în concesiune al autostrăzii Comarnic-Braşov a suscitat în prima fază interesul a patru consorţii de firme, dispuse să finanţeze, să construiască şi să opereze această şosea. Premierul Victor Ponta şi ministrul marilor proiecte la acea vreme, Dan Şova, au anunţat că valoarea contractului de concesiune se va ridica la aproape 1,8 miliarde de euro. La un an distanţă însă, statul anunţă că în total autostrada va costa 8,5 miliarde de euro pe parcursul celor 30 de ani de concesiune.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO