Deşi debutul lui 2017 a venit cu o serie de măsuri aplaudate de mediul de business, nu toată lumea a împărtăşit entuziasmul legat de schimbări.
Una dintre întrebările majore ridicate de experţii KPMG este dacă măsurile fiscale anunţate vor stimula şi investiţiile şi modul în care România este privită de investitori sau vor ajuta doar la creşterea consumului.
„Măsurile fiscale la care asistăm astăzi, de scutiri sau reduceri de impozite, de creşteri de contribuţii prin eliminarea plafoanelor, trebuie să aibă loc într-un anumit stadiu de dezvoltarea al economiei. Nu pot reduce impozite dacă creşterea economică e sub semnul întrebării. Trebuie să avem în vedere că aceste măsuri trebuie să ducă la o creştere economică, la investiţii, nu la consum“, a declarat Niculae Done, partener servicii de asistenţă fiscală, KPMG în România, în cadrul conferinţei „Intrăm într-o nouă eră a fiscalităţii?“
O altă întrebare ridicată de Niculae Done a fost legată de ridicarea plafonului de cinci salarii medii pentru plata contribuţiilor, măsură de care sunt afectaţi 51.866 de români. „Oare cei 52.000 de români care sunt afectaţi de eliminarea plafonului de contribuţii nu puteau fi investitori în economie, dacă ne interesa promovarea de capital autohton?“.
Piaţa forţei de muncă este una exterm de dinamică, se schimbă într-un ritm rapid atât la nivel global, cât şi în România, influenţată atât de mixul dintre generaţii, globalizare şi schimbările legislative, cât şi de automatizare, care începe să modeleze tot mai mult modul în care managerii se raportează la business, au spus experţii KPMG.
„Nu ne îngrijorează schimbarea, ci ritmul ei. Lucrurile se schimbă mai repede, în toate domeniile, decât acum 50 sau chiar 10 ani. Asta are efect şi asupra forţei de muncă şi cum va arăta ea în viitor. Guvernele să adapteze politicile pentru a face faţă schimbărilor“, a spus Mădălina Racoviţan, partener servicii de asistenţă fiscală, coordonator people services, KPMG.
Experţii KPMG susţin că 2016 a fost un an dificil pe piaţa de recrutare, iar trendul cel mai probabil va continua şi anul acesta. Va deveni tot mai greu să se găsească candidaţii potriviţi pentru ocuparea locurilor de muncă, lucru care va duce la creşterea salariilor.
În altă ordine de idei, România are în prezent unul dintre cele mai mari decalaje din UE la încasările din TVA. Este o diferenţă de aproximativ 40% între încasările reale şi ce ar trebui să se încaseze - aproximativ 18 miliarde de euro. „Vrem să vedem continuarea luptei împotriva evaziunii. Cred că o să vedem multe controale, precum şi modernizarea şi simplificarea raportării pentru a uşura şi declaraţiile şi controalele“, a spus Alin Negrescu, director servicii fiscale, KPMG
Un alt punct discutat în cadrul conferinţei a fost legat de impactul automatizării asupra businessurilor şi ce înseamnă asta pentru afaceri şi pentru angajaţi. „Una dintre întrebările fundamentale este dacă avem nevoie de mai mulţi oameni sau mai puţini în viitor. Astăzi totul este despre big data, este un megatrend. Automatizarea vine pentru toată lumea. Asta nu înseamnă că avem nevoie de mai puţini oameni, înseamnă doar că 30% din procese nu vor fi făcute de oameni“, a spus René Schöb, partener servicii de asistenţă fiscală, coordonator al Biroului pentru clienţi vorbitori de limba germană (German Desk), KPMG.
Şerban Toader, partener senior, KPMG în România
Aş vrea ca pe fiscalitate lucrurile să fie clare, să nu mai apară surprize. Obiectivul nostru pentru 2016 este să desfăşurăm o activitate profitabilă, să facem bani, deşi în ultima perioadă astfel de concepte au început să aibă o conotaţie negativă, parcă să îţi fie ruşine că vrei să faci bani. Obiectivele noastre ca mediu de afaceri nu sunt diferite faţă de celelalte segmente ale societăţii. Sper ca noul an să fie mai bun decât cel care tocmai s-a încheiat. Ne dorim să ne fie mai bine şi în activitatea de zi cu zi. Ne dorim o infrastructură eficientă, pe care să o folosim nu doar în weekend când mergem la munte, ci de luni până vineri, un sistem educaţional de sănătate, pentru că noi validăm de fapt calitatea acestui sistem prin angajările pe care le facem. Sănătatea, care este cel mai bun activ al nostru şi al angajaţilor noştri, pentru că o stare fizică şi psihică bună e crucială pentru a fi capabili să muncim şi să ne bucurăm de viaţă. De aceea mulţi dintre noi suntem clienţi fideli şi ai sistemului privat de sănătate. Doresc locuri de muncă mai bune si trebuie să vedem cum va contribui automatizarea şi tehnologia la productivitatea angajaţilor noştri şi a joburilor.
Ramona Jurubiţă, partener coordonator al Departamentului de Servicii de Asistenţă Fiscală & Juridică, KPMG în România
Anul 2016 din punct de vedere fiscal a fost un an bun şi vine în continuarea unor măsuri pozitive pentru mediul de afaceri. Am avut reduceri la TVA, avem o cotă de 5% la impozitul pe dividende, iar la impozitul pe profit a fost introdusă măsura de deductibilitate a cheltuielilor. O măsură foarte bună a fost preocuparea autorităţilor faţă de sectorul cercetare-dezvoltare si a fost introdusă scutirea de impozit pe venit pentru cei care desfăşoară aceste activităţi. De la 1 februarie va intra în vigoare eliminarea plafonării la CAS si CASS, dar putem spune că luna ianuarie poate fi considerată un adevărat paradis fiscal pentru angajator şi pentru angajat. în acelaşi timp, anul acesta a debutat şi cu o serie de măsuri luate de azi pe mâine, măsuri care într-o oarecare măsură par să vină în contradicţie cu obiectivele programului de guvernare. Sperăm ca aceste măsuri să fie repede o excepţie decât o regulă. Pentru industria IT a apărut un ordin care a eliminat plafonarea de 10.000 de euro, dar există aspectul mai puţin pozitiv legat de redefinirea condiţiilor pentru care se aplică acest ordin.
René Schöb, partener, servicii de Asistenţă Fiscală, coordonator al Biroului pentru clienţi vorbitori de limba germană (German Desk), KPMG în România
Este nevoie de transparenţă. Dacă ne uităm la provocările legate de taxare, putem menţiona în special noile modele de business care apar azi, se dezvoltă mâine şi ajung de top într-o săptămână. Acestea sunt extrem de dificile pentru sistemul fiscal. Automatizarea vine pentru toată lumea. Asta nu înseamnă că avem nevoie de mai puţini oameni, înseamnă doar că 30% din procese nu vor fi făcute de oameni. Noi ne folosim de tool-uri vechi, încă se foloseşte Excel, folosim soluţii ERP. Trenul Big Data vine din toate părţile, nu doar de la autorităţi, ci şi de la manageri şi investitori. Noi trebuie să devenim instanţi, la fel şi sistemul. Datele vor deveni o valută, deja încep să devină. Companiile încep să fie tranzacţionate astăzi pentru simplul fapt că deţin date, nimic altceva. Skillurile necesare pentru fiscalitate se schimbă. Vorbim despre profesionalism în data analytics şi tehnologie, despre change management şi automatizare a tehnologiei, despre înţelegerea business-ului şi asumarea unei abordări strategice.
Mădălina Racoviţan, partener servicii de asistenţă fiscală, coordonator people services, KPMG în România
Piaţa forţei de muncă se schimbă într-un ritm foarte rapid la nivel global, influenţată de mixul de generaţii, globalizare, schimbări legislative, tehnologice, iar indivizii trebuie să se adapteze pentru a fi angajaţi. Nu ne îngrijorează schimbarea, ci ritmul ei. Lucrurile se schimbă mai repede, în toate domeniile, decât acum 50 sau chiar 10 ani. Este o forţă de muncă în schimbare, în câţiva ani vom avea patru generaţii simultan la locul de muncă, fiecare cu nevoi, aşteptări diferite şi organizaţiile trebuie să le ofere tuturor oportunităţti. Anul 2016 a fost un an foarte greu pe piaţa de recrutare şi acest lucru nu va înceta, ci va deveni tot mai greu să găsim candidaţii potriviţi. şi modul de recrutare se va schimba, începi să renunţi la anumite cerinţe şi cauţi candidaţi care să aibă măcar abilităţile-cheie. Alţi factori care influenţează piaţa sunt globalizarea, schimbările legislative, schimbarea tehnologică. Sunt multe lucruri indispensabile acum, pe care nu le aveam în urmă cu 15 ani, gen telefon mobil, e-mail şi altele vor apărea.
Daniela Oprescu, director global mobility services, KPMG în România
Fluxul de mobilitate a forţei de muncă se inversează şi dacă înainte primeam mai mult expatriaţi în ţară, acum observăm o schimbare de tendinţă. Această tendinţă am văzut-o şi în statistici. Exista un formular care se aplică în UE ñ Formularul A1, completat de angajator, în cazul detaşării unuia/mai multor angajaţi (eliberat de Casa de Pensii), astfel încât să nu se plătească contribuţii şi în ţara de detaşare şi în ţara de origine. În 2014 România a fost pe locul 13 din 32 de state membre SEE, ca număr total de formulare A1 emise, aproximativ 57.000. Principalele destinaţii sunt Germania, Franţa, Italia, Belgia. România detaşează lucrători din diverse ramuri ale industriei: construcţii, logistică, comunicaţii. Există companii care îşi bazează cifra de afaceri pe procesul detaşării şi acest lucru aduce multe implicaţii. Cele mai importante provocări pentru companiile care practică detaşări de personal: emigrare, Codul fiscal, politica de mobilizare, legislaţia muncii şi contribuţiile sociale.
Alin Negrescu, director servicii fiscale, KPMG în România
Decalajul la plata TVA între ce ar trebui să încasăm, undeva la 18 miliarde euro, şi ce încasăm efectiv este de aproape 40%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE. Anul 2017 a venit cu o serie de modificări legislative în privinţa TVA, printre care modificarea cotei cu un procent, o decizie bună pentru că orice modificare de TVA necesită pregătiri ale sistemelor companiilor. Altă modificare în legislaţia TVA a vizat posibilitatea deducerii TVA la contribuabilii inactivi, respectiv companiile pot deduce TVA după reactivarea societăţii. Deci TVA nu va mai fi un cost. Alte modificări au fost ajustarea aferentă TVA pentru bunurile de capital şi eliminarea registrului operatorilor comunitari şi a formularului 088. Vrem să vedem continuarea luptei împotriva evaziunii. Cred că o să vedem multe controale. Vrem modernizarea şi simplificarea raportării pentru a uşura şi declaraţiile şi controalele. Valoarea estimată a TVA necolectată în UE este de 170 miliarde euro, jumătate din tranzacţii intracomunitare.
Teodora Alecu, director servicii de asistenţă fiscală, KPMG în România
Putem spune că şi în România au început să funcţioneze controalele preţurilor de transfer. Astăzi nu există contribuabil care să nu fie controlat. Tot ceea ce înseamnă business făcut în interiorul grupului este un subiect fierbinte atunci când ne referim la preţurile de transfer. Marea surpriză pentru 2017 este că s-a dublat numărul contribuabililor. Martie este un termen foarte strâns pentru firme. Acestea trebuie să aibă raportul preţurilor de transfer pe 2016. Vedem ajustări ale preţurilor de transfer în fiecare ţară. Acordurile de preţ în avans sunt tot mai dorite de grupuri la nivel european. În preţurile de transfer vom vedea din ce în ce mai multe directive, de la raportarile privind ţară cu ţară (directivă care va fi implementată în toate ţările UE), la alte tipuri de directive privind tranzacţiile transfrontaliere. România încasează astăzi dublu la impozitul pe venit faţă de încasările din impozitul pe profit. Toate ţările doresc să-şi crească profiturile impozabile.
Niculae Done, partener servicii de asistenţă fiscală, KPMG în România
În ultimii ani întreaga strategie de dezvoltare a ţării a fost creată pe consum. Mare parte a măsurilor din programul de guvernare au consecinţe în cheltuieli. Nu am găsit în programul de guvernare pe ce se bazează dezvoltarea efectivă a ţării. Degeaba avem o politică de reducere de impozite, pentru că va avea o consecinţă în politica monetară. Deficitul bugetar nu ar fi o problemă dacă el se înscrie în limitele pe care le avem la nivelul UE. Este importantă finanţarea. Măsurile fiscale la care asistăm astăzi, de scutiri de impzoite, de reduceri de impozite, de creşteri de contribuţii prin eliminarea plafoanelor trebuie să aibă loc într-un anumit stadiu de dezvoltarea al economiei. Nu pot reduce impozite dacă creşterea economică e sub semnul întrebării. Putem avea creştere economică de 5%. Pe ce se bazează? Pe industrie, pe consum, pe investiţii? Chestiunea este extrem de importantă. În Codul fiscal se precizează că contribuţiile sociale obligatorii sunt acele prelevări pe care statul le percepe pentru asigurarea unor riscuri sociale, iar asiguratul va primi în contrapartida contribuţiei plătite servicii. Întrebarea mea este dacă eu plătesc, la salariul pe care îl am, mai mult de cinci ori decât e acolo, voi primi servicii de calitate? Atâta vreme cât avem un contract care stabilieşte pachetul standard de servicii sociale.
Valentin Durigu, associate director servicii de asistenţă fiscală, KPMG în România
Obligaţia la nivel global pentru reciclarea deşeurilor de orice fel este de 50%, iar România nu reciclează nici măcar un sfert din cât ar trebui. De asemenea, obligaţia pentru reciclarea echipamentelor electrice şi electronice este de 45% şi va creşte până la 65% în următorii ani, taxa pentru necolectarea acestor deşeuri este de 4 lei/ kilogram. Una dintre noutăţile din acest an este eliminarea taxei de timbru, care nu a fost introdusă într-o manieră care să fie conformă cu principiile comunitare (mai ales din 2007) şi drept urmare a fost declarată ilegală de UE. Conform actualului ministrul al mediului (Daniel Constantin), se vor schimba unele dintre contribuţiile legate de mediu, mai exact taxa pentru depozitarea deşeurilor, care este stabilită pentru 2017 la 80 lei/tonă şi va creşte în anul 2018 până la 280 de lei/ tonă. Lucrurile se schimbă cu o viteză uimitoare, am ajuns într-o eră în care cât de curând predictabilitatea şi stabilitatea vor dispărea în favoarea unei dezvoltării accelerate.
(Ştefan Stan, Cristina Bellu, Simona Tatu, Roxana Roşu)
