Eveniment

Exporturile au salvat joburile a 22.000 de oameni care lucrează în cele mai mari parcuri industriale din ţară

Exporturile au salvat joburile a 22.000 de oameni care lucrează în cele mai mari parcuri industriale din ţară

Parcul Industrial Ploieşti găzduieşte cea mai mare fabrică de şampoane a Procter & Gamble din lume. Înfiinţate din 2002, parcurile industriale şi forţa de muncă ieftină din România au atras ca un magnet companii gigantice pe piaţa mondială şi investiţii străine directe de ordinul miliardelor de euro. În plus, au scos din oraşe multe fabrici vechi, mutând polul industriei la periferia zonelor urbane cu centre universitare importante, precum Cluj-Napoca, Sibiu, Ploieşti sau Braşov. La nivelul întregii ţări sunt 50 de astfel de parcuri, create pe baza unei ordonanţe de guvern din anul 2001 care stabileşte şi facilităţile pe care statul le oferă investitorilor care vin în aceste locuri.

27.07.2010, 23:40 386

În total sunt 200 de investitori în primele zece mari parcuriindustriale din ţară, care produc componente auto, panourielectrice, telefoane mobile, şampoane, haine sau alte bunuri pentruoccidentalii europeni şi pentru americani sau care creează serviciişi software-uri.
Înfiinţate din 2002, parcurile industriale şi forţa de muncăieftină din România au atras ca un magnet companii gigantice pepiaţa mondială precum Nokia, Emerson, P&G, Kaufland, Roca sauAutoliv şi investiţii străine directe de ordinul miliardelor deeuro. În plus, au scos din oraşe multe fabrici vechi, mutând polulindustriei la periferia zonelor urbane cu centre universitareimportante, precum Cluj-Napoca, Sibiu, Ploieşti sau Braşov.
La nivelul întregii ţări sunt 50 de astfel de parcuri, create pebaza unei ordonanţe de guvern din anul 2001 care stabileşte şifacilităţile pe care statul le oferă investitorilor care vin înaceste locuri. Cele mai importante facilităţi sunt reducerile detaxe şi impozite locale sau stabilirea unei chirii anuale subnivelul pieţei.

Exporturile au salvat producţia
În criză, sprijinul pentru aceşti investitori a venit însă nu de lastat şi nici de pe piaţa locală de desfacere, ci de peste graniţă."S-au păstrat locurile de muncă în ultimul an pentru că producţiadin parc este orientată mai mult către exporturi", au afirmatreprezentanţii Parcului Industrial Plopeni din judeţul Prahova,unde lucrează în prezent 490 de oameni.
"Cred că exporturile au salvat producţia fabricilor din parc", auspus la rândul lor reprezentanţii Graells & Llonch - companiacare administrează Parcul Industrial Prejmer din judeţulBraşov.
Graells&Llonch Administrare Parc Industrial, deţinută decompania Graells & Llonch Invest (84%) şi de Judeţul Braşov,Municipiul Braşov şi comuna Prejmer, potrivit datelor RegistruluiComerţului administrează parcul şi încearcă sa promoveze colaborăriîntre frmele din parc.
Producătorul de centuri de siguranţă pentru autovehicule Autoliv,care are clienţi internaţionali precum Volkswagen, Honda şi Ford, afăcut angajări în 2009, iar în fabrica de carcase pentru tablourielectrice Eldon au venit în ultimele luni încă 200-300 de angajaţi,potrivit administratorului parcului din Prejmer.
Prima fabrică din parc a fost inaugurată în 2007, iar de anulviitor ar putea începe să producă aici şi grupul spaniol Roca, unuldintre cei mai mari producători de obiecte sanitare. Compania aanunţat investiţia încă din 2008, după ce a semnat contractulpentru un teren de 4 hectare în Prejmer, însă proiectul a fostîntârziat din cauza turbulenţelor economice.
Şi în Parcul Şura Mică din Sibiu, care se întinde pe aproape 100 dehectare, au fost create locuri de muncă noi în ultimul an.
"La finele lui 2009, în parc existau 443 de locuri de muncă, cu 50în plus faţă de anul anterior, iar în 2010 este posibil ca acestnumăr să crească cu 20%. Nu s-au redus locurile de muncă anultrecut, ci dimpotrivă, se înregistrează o creştere a acestora, ceeace ne duce cu gândul la o dezvoltare continuă a parcului", adeclarat Marius Andrei, directorul general al companiei careadministrează Parcul Industrial Şura Mică din Sibiu.
În Parcul Industrial Mureş, unde activează circa 25 de companii,dintre care 35% cu capital străin, au fost create 300 de job-uri înacest an, în timp ce 200 din angajaţii vechi au fost trimişi înşomaj tehnic, potrivit datelor furnizate de Bodoni Hunor,directorul de marketing al administratorului. În total sunt 1.300de angajaţi în această fabrică.
Administratorul celui de-al doilea mare proiect de acest gen dinţară, Parcul Industrial Ploieşti, spune că fabricile mari pe carele găzduieşte nu au trimis oameni acasă decât pe perioade limitatede timp.
"Criza a generat şomaj tehnic la unele companii care activează îninteriorul parcului, iar cei mai afectaţi au fost producătorii dinindustria auto. Ca administrator al parcului, noi am resimţit crizaprin întârzierile la plata utilităţilor şi am încercat să-i ajutămpe investitori prin reducerea penalizărilor pentru acesteîntârzieri", a declarat Fabioara Ionescu, preşedintele companieicare administrează Parcul Industrial Ploieşti.

Mai bat investitorii la uşă?
"Dacă nu venea criza peste noi, probabil că am fi avut în acestmoment un grad de ocupare de 100% şi nu de 50-60%. Până în 2009veneau săptămânal cereri de informaţii de la investitori", au maispus reprezentanţii Graells & Llonch.
Două din cele mai mari trei parcuri industriale care oferăfacilităţi pentru investitori sunt deja ocupate integral, însăadministratorii au identificat locuri noi pentru extindere. Înurmătorii ani ar putea fi inaugurată o nouă extindere a celui maimare parc industrial din ţară, Tetarom, iar administratorulîncearcă să atragă fonduri de la UE pentru construirea unui parclogistic sau a unor facilităţi de producţie a energieisolare.
"România nu este sperietoarea companiilor străine. Din discuţiilepe care le purtăm cu investitorii reiese că suntem încă o ţarăinteresantă, cu resurse umane calificate şi ieftine. Anul acestacred că vom semna acorduri pentru proiecte noi cu investitoriiinteresaţi, iar din primăvara lui 2011 ar putea apărea fabrici noiîn Tetarom III", a declarat Valentin Peter, directorul generaladjunct al administratorului Parcului Tetarom din Cluj.
"Dacă se plânge cineva de vreun lucru în România, acesta esteinfrastructura rutieră - la acest capitol, aprecierileinvestitorilor cu care intrăm în contact sunt foarte proaste", auafirmat reprezentanţii Graells & Llonch.
Investiţiile atrase de Parcul Tetarom au adus indirect venituri labugetul de stat (din taxe, impozite etc.) de peste 60 mil. euro în2008, iar suma de anul trecut a fost mai mare, potrivit luiValentin Peter. Cel mai mare investitor din Tetarom, companiafinlandeză Nokia, a investit 60 mil. euro în fabrica de lângăCluj-Napoca şi a angajat circa 4.000 de oameni. Unitatea deproducţie, inaugurată la începutul lui 2008, a raportat anul trecuto cifră de afaceri de un miliard de euro.
"România rămâne o zonă atractivă pentru investitorii străini, atâtatimp cât măsurile statului le vor fi favorabile. Dacă mai aducemtaxe suplimentare, probabil că decizia de a veni în România varămâne în balanţă", spun cei de la Graells & Llonch.
Din cele 48 de parcuri industriale constituite conform OrdonanţeiGuvernului nr. 65/2001, 20 de parcuri au fost înfiinţate lainiţiativa consiliilor judeţene, acestea fiind administrate încă dela început de către companii la care autorităţile locale deţinacţiuni. Ministerul Administraţiei a acordat titlul de parcindustrial altor două locuri: un teren de 45 ha din Ciorani (oextindere a Parcului din Ploieşti) şi unul de 32 ha din comunaBrăneşti, judeţul Dâmboviţa.
În ultimele 18 luni, administratorul Parcului din Ploieşti aîncercat să atragă investitori în spaţiile noi.
"Chiar săptămâna viitoare vom avea o întâlnire cu mai mulţiproducători pentru un depozit de legume şi fructe. Interes există,dar investitorii sunt foarte precauţi şi încearcă să amâne semnareacontractelor pentru terenuri. Noi însă avem nevoie de un angajamental investitorilor că vor veni în aceste parcuri pentru a puteademara lucrările pentru crearea infrastructurii de utilităţi", aprecizat Fabioara Ionescu.

Cele mai mari trei parcuri industriale

Tetarom - Cluj-Napoca

  • Prima fază a parcului a fost finalizată în 2005 cu fonduriPhare de 3 mil. euro investite într-o hală multifuncţională, iarcontractele cu Nokia şi Emerson - cei mai mari investitori - aufost semnate în 2006-2007.
  • 40 ha sunt încă libere în Tetarom III.
  • Ce proiecte noi sunt în derulare: capacităţi noi de producţieale CBC Center Laboratories (tehnică medicală), Energobit(echipamente electrice), Agresione (birotică) şi Plantextract(produse homeopate), care ar putea fi inaugurate în 2011.Administratorul are proiecte de accesare a fondurilor de la UEpentru un parc logistic şi un parc solar pentru producţia energieiverzi.
  • Administratorul Tetarom este deţinut integral de stat (prinConsiliul Judeţean Cluj).
  • Taxa de concesionare a terenului este între 0,15 şi 0,60euro/mp/an.


Parcul Industrial Ploieşti

  • A atras investiţii de circa 700 mil. euro, potrivit estimăriloradministratorului.
  • Companiile care au venit aici au creat în total 7.500 de locuride muncă.
  • Parcul a fost inaugurat în 2002, iar acum se extinde în douălocalităţi din apropierea Ploieştiului, Mizil şi Ciorani.
  • Taxa de concesionare a terenurilor din noile spaţii e în jur de0,4 euro/mp/an.
  • Extinderea parcului în oraşul Urlaţi, în 2009, a atrasinvestiţii de peste 120 mil. dolari într-o fabrică de şampoaneP&G şi o fabrică de ambalaje Plastipak.
  • Administratorul parcului este deţinut integral de stat (prinConsiliul Judeţean Prahova).


Parcul Industrial "Şura Mică" din judeţulSibiu

  • A fost primul parc industrial inaugurat în România dupăintrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001.
  • A atras până acum 33 de investitori, iar 57% din companiilecare au cumpărat teren în parc au capital străin. Administratorulparcului estimează că cele 33 de companii au investit până acum 55mil. lei în total.
  • Parcul a fost ocupat integral în 2008.
  • La finele lui 2009 erau 443 de angajaţi în total, cu 50 depersoane mai mult decât în anul anterior.
  • Administratorul parcului este controlat de stat (prin ConsiliulLocal al Comunei Şura Mică).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO