Exporturile au făcut în iunie un salt de 12,4% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, la 4,7 mld. euro, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere din ultimele 18 luni. Pe ansamblul primului semestru (S1) creşterea exporturilor a fost de aproape 6%, la 27 mld. euro, ascensiunea fiind influenţată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană.
Importurile au continuat să crească mai rapid decât exporturile, stimulate de creşterea cererii interne, avansul fiind de 7% în S1, la 30,3 mld. euro. În aceste condiţiii, deficitul comercial s-a adâncit la peste 3 mld. euro.
„În condiţiile în care zona euro îşi accelerează creşterea sunt şanse ca exporturile anuale să ajungă chiar sau să se apropie destul de mult de nivelul de 55 mld. euro în acest an“, consideră Dumitru Dulgheru, coordonator, echipa Cercetare Macro si Titluri cu Venit Fix la BCR.
Totodată, el apreciază că sunt şanse destul de mari ca exportul net să genereze o contribuţie negativă în acest an, mai ales că tendinţa de accelerare a importurilor ar putea continua având în vedere consumul privat în creştere, anul agricol slab (am putea asista la o creştere a importurilor de alimente) şi nu în ultimul rând relansarea investiţiilor private.
Analiştii au anticipat că exporturile vor continua să crească în acest an, însă ritmul anual va rămâne probabil sub 10%. Autorităţile române estimează în Programul de convergenţă că exporturile vor creşte cu un ritm mai lent decât importurile, ceea ce va face ca exportul net să aibă o contribuţie negativă la creşterea economică în perioada 2015-2018. Şi Comisia Europeană se aşteaptă ca exporturile să aibă o contribuţie negativă la formarea PIB din 2015, contribuţie care se va menţine şi în 2016.
În iunie exporturile şi-au accelerat ritmul anual de creştere până la 12,4% ca urmare a conjuncturii favorabile în care atât componenta UE, dar mai ales cea non-UE au prezentat avansuri solide, de 11,3% şi respectiv 15,6%, apreciază Dulgheru. „Neavând date mai detaliate, nu putem spune decât că evoluţia favorabilă şi de mare amplitudine a exporturilor non-UE este mai degrabă „one-off“, media mobilă la 12 luni în acest caz fiind în continuare negativă. Cifra anualizată a exporturilor la iunie urcase la aproape 54 mld. euro.“
Economia a accelerat în primul trimestru din 2015 şi a făcut un salt surprinzător, de 4,3% faţă de T1/2014, marcând al doilea cel mai rapid ritm de creştere din ultimii şapte ani. Consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică din primul trimestru, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie uşor negativă.
Exporturile au susţinut economia în ultimii ani, existând o corelaţie pozitivă între trendul acestora şi evoluţia PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forţă să tracteze economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune. Potenţialul exporturilor este limitat având în vedere dependenţa de evoluţia economiilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum şi din cauza ponderii reduse a exporturilor în PIB comparativ cu aportul consumului intern. Totodată, impactul limitat al exporturilor este legat de faptul că în cuantificarea aportului la PIB nu contează doar exporturile în valoare absolută, ci exporturile nete, fiind importantă şi dinamica importurilor. Maximul istoric lunar la exporturi, de 4,93 mld. euro, s-a înregistrat în luna octombrie 2014.
Valoarea exporturilor totale s-a dublat din 2008 până anul trecut. Anul trecut, exporturile au ajuns la un nivel record de 52,5 mld. euro, în creştere cu circa 6% faţă de 2013. Numai 15 judeţe participă cu „o contribuţie“ de cel puţin un miliard de euro la balanţa comercială a României, iar marii exportatori sunt în proporţie de peste 95% companii multinaţionale.
Companiile din Capitală asigură circa 17% din totalul exporturilor, iar judeţele Argeş, Timiş, Arad, Constanţa şi Braşov aduc în balanţa comercială a României alte 18 mld. euro, împreună cu Bucureştiul generând 50% din exporturi.
Germania, Italia şi Franţa au rămas în anii de criză pe podium în topul celor mai importante ţări partenere la export, având o pondere de circa 40% din total exporturi.
În timp ce alte pieţe şi-au diversificat exporturile pentru a reduce dependenţa de o singură industrie, România nu a reuşit momentan să creeze un alt pol de producţie la fel de puternic. Exporturile locale în ansamblul lor sunt în mare parte dependente de industria auto. Producătorii din industria auto au avut anul trecut exporturi de 16,7 mld. euro, circa o treime din tot ce trimit fabricile româneşti pe pieţele externe. Pe o piaţă ce numără peste 600 de companii peste 90% producţia fabricilor din industria auto merge la export. Componentele auto şi maşinile sunt singura constantă din balanţa comercială a României, aceste produse fiind prezente atât în importurile, cât şi în exporturile către toţi principalii parteneri comerciali ai ţării din Occident şi din regiune.
