Exporturile au crescut anul trecut peste aşteptări, cu 28%comparativ cu anul 2009, la 37,2 miliarde de euro, susţinute decererea externă, însă perspectivele pentru perioada următoare nusunt foarte favorabile, în opinia analiştilor.
Deşi au avut o evoluţie bună în 2010, exporturile nu au reuşitsă antreneze revenirea economiei care a continuat să se zbată înrecesiune, în absenţa redresării cererii interne. Potenţialulexporturilor este limitat, având în vedere ponderea redusă aacestora în PIB, de circa 30%.
Pentru acest an unii analişti anticipează încetinirea ritmuluide creştere a exporturilor. Iar dacă în 2010 importurile aucrescut mai lent decât exporturile, pentru perioada următoare seanticipează inversarea situaţiei.
"Pe parcursul anului 2010, exporturile au avut o evoluţie pesteaşteptările de la începutul anului. Însă, rigiditatea credităriisectorului real, lipsa stimulilor fiscali şi incertitudineafiscală şi legislativă, ar putea afecta negativ performanţaexporturilor pe viitor, mai ales că se întrevede o încetinire acreşterii economice în Uniunea Europeană, principalul nostrupartener comercial", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef alVolksbank.
Deficitul comercial s-a contractat anul trecut cu aproape 5%, la39,8 miliarde de lei, în condiţiile în care exporturile au crescutcu un ritm mai accelerat decât importurile.
În 2010 revenirea cererii pe pieţele străine şi cursul de schimbavantajos au adus o creştere nesperată a exporturilor. Dinamicaridicată de creştere s-a datorat investiţiilor substanţiale încapacităţile productive din anii anteriori şi stabilizării cursuluide schimb în jurul nivelului de echilibru, apreciază Hăncilă.
Septembrie, octombrie şi noiembrie au adus chiar recorduriistorice pentru valoarea lunară a exporturilor, care a oscilat înjurul a 3,5 -3,6 mld. euro. Hăncilă a adus în discuţie creştereasemnificativă a exporturilor în ţările din afara UE, susţinândnecesitatea intervenţiei statului pentru sprijinireaexportatorilor. "Remarcăm potenţialul ridicat de creştere alexporturilor româneşti în ţările din afara UE, unde s-a înregistratîn 2010 un ritm de creştere de 38,7% an/an comparativ cu 24,4% înţările intra-UE, ceea ce este un argument pentru ca statul să-isprijine pe exportatorii noştri să pătrundă pe pieţele din afara UEcu ritmuri înalte de creştere." Pe parcursul anului s-a observatschimbarea structurii exporturilor, remarcându-se scăderea ponderiiproduselor cu valoare adăugată mai mare.
"S-a observat schimbarea structurii exporturilor prin scădereaponderii maşinilor şi echipamentelor
(-0,4% vs. 2009) şi a produselor manufacturate (-0,9 % vs. 2009)şi creşterea ponderii în structura exporturilor a materiilor prime(Ă1%), a produselor agroalimentare, băuturi şi tutun (0,3%) şi aproduselor chimice (0,7%), adică o scădere a ponderii produselor cuvaloare adăugată mai mare", a spus Hăncilă.
Vânzarea de maşini produse la Mioveni pe pieţe ca Germania,Franţa sau Italia a reuşit să readucă exporturile României lanivelul de dinainte de criză.
Daciile de la Piteşti şi telefoanele Nokia made in Cluj au fostvedetele în 2010.
Ritmul de creştere a importurilor a decelerat pe fondul scăderiiconsumului privat, a cererii interne, după implementarea măsurilorde austeritate. Anul trecut s-a înregistrat o creştere de 19,9%, la46,7 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
