Eveniment

Florin Pogonaru, noul preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Companiile străine ştiu că nu pot trăi fără furnizori locali. Dar capitalul românesc cere să fie implicat în crearea de valoare mai mare; raportul trebuie schimbat

Florin Pogonaru, preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Cum faci o prioritate din economie, înainte chiar de măsurile sociale? Pentru că majorezi salariul minim, să spunem. Dar acest lucru va avea efecte serioase chiar asupra businessului din zonele cel mai puţin favorizate, pe care, teoretic, susţii că le sprijini. Dacă guvernul majorează salariile prin măsuri administrative, atunci trebuie să găsească puncte de sprijin pentru afacerile care vor avea de suferit de pe urma acestei decizii.

Florin Pogonaru, preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Cum faci o prioritate din economie, înainte chiar de măsurile sociale? Pentru că majorezi salariul minim, să spunem. Dar acest lucru va avea efecte serioase chiar asupra businessului din zonele cel mai puţin favorizate, pe care, teoretic, susţii că le sprijini. Dacă guvernul majorează salariile prin măsuri administrative, atunci trebuie să găsească puncte de sprijin pentru afacerile care vor avea de suferit de pe urma acestei decizii.

Autor: Iulian Anghel

05.01.2017, 00:07 2779

Ce planuri are Florin Pogonaru ca preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României – o coaliţie a capitalului românesc şi străin – , având în vedere că este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România?

Pogonaru nu doreşte să vorbească în numele CDR, nu a preluat încă poziţia de preşedinte al organizaţiei, dar punctează, în nume personal, câteva repere care ar trebui lămurite repede, în opinia sa, în privinţa relaţiei mediu de afaceri – administraţie şi capital românesc – capital străin.

Primul punct, egal de important pentru toată lumea: „Cum să convingi guvernul să fie «probusiness» înainte de toate?“

În privinţa relaţiei capitalul străin – capitalul autohton, în faţa valului de naţionalism economic care creşte în lume mai rapid decât cozonacul pus la cuptor, răspunsul companiilor care activează în România trebuie să fie unul: capitalul străin şi capitalul autohton trebuie privite ca făcând parte din acelaşi ecosistem. Cu o observaţie: capitalul autohton pretinde un loc mai însemnat în acest ecosistem, spune Pogonaru.

„Companiile străine prezente aici ştiu că nu pot trăi fără furnizori locali. Dar capitalul românesc cere să fie implicat în crearea de valoare mai mare. Raportul între capitalul străin şi capitalul autohton trebuie schimbat, rămânând, în aceeaşi vreme, împreună în acelaşi ecosistem.“

În privinţa relaţiei mediu de afaceri – administraţie, deşi dialogul durează de mai mult vreme, sunt încă lucruri esenţiale de remediat.

Programul de guvernare prezentat ieri în Parlament – opinează preşedintele AOAR – este bine structurat. Cum îi stabileşti însă priorităţile? Pentru că devine esenţială într-un astfel de demers complex prioritizarea măsurilor.

„Cum faci o prioritate din economie, înainte chiar de măsurile sociale? În aplicarea unui program complex, ordinea este esenţială. Pentru că majorezi salariul minim, să spunem. Dar acest lucru va avea efecte serioase chiar asupra businessului din zonele cel mai puţin favorizate, pe care, teoretic, susţii că le sprijini. Judeţul Vaslui, un judeţ sărac, va fi, fără doar şi poate, unul dintre cel mai lovite de majorarea puternică a salariilor minime pe economie. Dacă conştientizezi acest lucru, trebuie să vii rapid cu măsuri, dacă nu le vei fi luat deja. Nu suntem împotriva majorării salariului minim. Dar, dacă guvernul majorează salariile prin măsuri administrative, atunci trebuie să găsească puncte de sprijin pentru afacerile care vor avea de suferit de pe urma acestei decizii.“

O altă problemă ce trebuie grabnic lămurită este relaţia dintre funcţionari şi mediul de afaceri. O problemă „de atitudine“, cum o numeşte Pogonaru. Sunt două proiecte în programul actualului guvern care ar putea aduce lămuririle cuvenite – „codul administrativ“ şi „legea prevenţiei“, opinează el.

„În viziunea noastră, codul administrativ trebuie să se refere inclusiv la funcţionarii publici, dar şi la birocraţia care este în dispreţul antreprenorilor. Ce s-a întâmplat cu legea deşeurilor este grăitor pentru poziţia birocraţiei faţă de mediul de afaceri: companiile care strângeau deşeurile au intrat în faliment şi acum plătesc toate companiile care folosesc ambalaje din plastic. Dar nu este oare vina statului că siste­mul a fost neoperaţional? Este, prin ur­mare, o problemă de atitudine. Repre­zen­tantul statului, funcţionarul, este în slujba ce­tăţea­nului şi a antreprenorului, nu invers!“

Legea prevenţiei este utilă pentru că ea ar putea limpezi cel puţin un lucru, anume hăţişul legislativ prin care companiile sunt obligate să navigheze şi din cauza căruia multe primesc sancţiuni fără să fi fost ajutate în vreun fel. Legea prevenţiei ar urma să atenţioneze companiile că greşesc, înainte de a le sancţiona. „Este foarte uşor să vezi interpretări diferite ale legilor - şi pentru că sunt legi care reglementează contradictoriu unul şi acelaşi aspect. Este de datoria organului de control să te avertizeze asupra interpretării pe care el o dă unor aspecte legale. Problema aplicării unei astfel de legi nu priveşte utilitatea ei, ci dacă, în practică, ea poate fi aplicată. Faceţi o cerere către o instituţie în care îi rugaţi pe responsabilii de acolo să vă lămurească asupra modului de aplicare a unei prevederi legale. Veţi primi explicaţii ambigue în care nimeni nu-şi asumă însă nimic, dimpotivă, vor spune că răspunsul nu obligă la nimic. Legile se schimbă uşor, interpretarea este în multe cazuri dificilă. Pe de altă parte, amintiţi-vă de celebrul formular 088 în care, iniţial, nu aveai voie să ai un pensionar în consiliul de administraţie, în care o firmă cu o vechime de 20 de ani era tratată ca una nou intrată pe piaţă. O birocraţie în dispreţul businessului.“

Dincolo de aceste chestiuni generale, dar de o importanţă capitală, în relaţia mediu de afaceri – administraţie sunt şi o serie de chestiuni vechi, punctuale, a căror rezolvare nu s-a găsit în vremea ultimelor două guverne. Ca de pildă, arată Pogonaru, problema a ceea ce se cheamă „consolidarea grupurilor fiscale româneşti“. Potrivit preşedintelui AOAR, o legislaţie în acest sens ar determina capitalul autohton să se înregistreze aici şi nu în Olanda, de exemplu, acolo unde există o legislaţie mai favorabilă businessului. Preşedintele Consiliului Direc­tor al AOAR crede că relaţia mediului de afaceri cu noul guvern va fi bună, adăugând însă că ea a mers şi în guvernele Cioloş (în a doua parte a guvernării) şi Ponta.

„Sunt în noul guvern oameni care, prin educaţie, sunt probusiness. Sunt optimist pentru că sunt om de afaceri şi nu am de ales.“

PRECIZARE: Interviul cu Florin Pogonaru reflectă punctul de vedere al intervievatului şi nu implică Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO