România intră de luni într-o nouă rundă de negocieri cu FMI şiComisia Europeană având pe masă spectrul celui de-al treilea anconsecutiv de recesiune în 2011, când scăderea PIB ar putea fi de0,5%, afirmă surse oficiale.
După ce economia a căzut cu 7% în 2009, pentru 2010 ar urma săfie luată în calcul o prognoză revizuită de contracţie cuprinsăîntre 1,5% şi 1,8% din PIB.
Noua estimare apare deja drept optimistă având în vederecă mulţi analişti din bănci avansează scăderi de 3%.Astă-primăvară, FMI anticipa că economia românească avea să"decoleze" în 2011, cu o creştere de 5,1%, însă chiar şi socotelileinstituţiei de la Washington continuă să fie date peste cap derealitate.
În scrisoarea de intenţie pe care autorităţile române autrimis-o conducerii FMI pe 16 iunie, încă era prevăzut un scenariude creştere economică zero sau uşor negativă. După majorarea TVA la24%, Ministerul Finanţelor a început să ia în calcul o scădere decel puţin 1,5%.
Cătălin Păuna, economistul-şef al Băncii Mondiale în România,consideră totuşi pozitiv faptul că declinul economic frâneazăvizibil faţă de anul trecut.
"Contracţia economică în 2010 va fi mult mai redusă decât în2009. România îşi revine încet-încet. Iese din criza economică.Ajustarea PIB va fi pe o uşoară pantă descendentă." El consideră căexporturile nete ar putea să aibă o contribuţie pozitivă în acestan, semnale favorabile fiind aşteptate şi de la formarea brută decapital fix. În acest context, o discuţie importantă în cadruldiscuţiilor cu FMI se va concentra pe rectificarea bugetului pentruultima parte a anului, în condiţiile în care declinul economic acontinuat să afecteze încasările bugetare, care sunt cu circa 1%din PIB sub nivelul programat.
Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu afirmă că ţinta dedeficit bugetar de 18,2 mld. lei pentru sfârşitul semestrului I afost respectată. "Vom vedea dacă e să renegociem ţinta indicativăanuală de 6,8% din PIB." El spune că a remarcat în iunie orevigorare a veniturilor, în principal din TVA, fără a puteadiferenţia cât este efectul creşterii vânzărilor şi cât alîntăririi colectării.
Pentru menţinerea sub control a deficitului bugetar în aceastălună nu s-au făcut cheltuieli de investiţii de la bugetul de stat,iar pentru restul anului cheltuielile vor fi aprobate în baza unuiset de priorităţi: nu se încep proiecte noi şi se finalizează doarcele aflate în faze avansate.
Misiunea FMI va evalua efectele majorării intempestive a TVA la24% şi va începe discuţiile cu Ministerul Finanţelor asupra unorposibile recalibrări fiscale în 2011.
O altă problemă delicată va fi finanţarea deficitului bugetarpână la sfârşitul anului, în condiţiile în care Finanţele continuăsă respingă ofertele băncilor care cer dobânzi mai mari
de 7% pe an, iar condiţiile de piaţă tind să seînrăutăţească după cum avertizează şi banca centrală. Potrivitangajamentului luat faţă de FMI, Trezoreria statului trebuie săajungă la un buffer de lichidităţi care să acopere finanţareadeficitului şi a rambursărilor de datorii pe patru luni înavans.
"În ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, costurilesunt importante. Chiar dacă tendinţa este descendentă, deficitelebugetare rămân mari, iar datoria publică creşte rapid. Autorităţiletrebuie să se gândească la surse ieftine, iar finanţareamultilaterală de la instituţiile financiare internaţionale este osoluţie pe termen scurt", spune Păuna.
BERD a anunţat ieri o prognoză de scădere a economiei româneşticu 3% anul acesta, iar pentru 2011 vede creştere zero. Trimestrulal treilea din acest an ar urma să fie cel mai prost, cu o căderede 4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2009.
Totuşi, analiştii BERD estimează că trimestrul al doilea aînregistrat o creştere pozitivă de 0,8% faţă de trimestrul I, însătentativa de ieşire din recesiune nu are să fie întărită întrimestrul al treilea, când se aşteaptă la o scădere de 0,2% faţăde T2.
Potrivit estimărilor analiştilor, România va fi printre puţineleţări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând săînregistreze chiar o contracţie mai mare decât Bulgaria sauCroaţia. În schimb, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia,Turcia şi Ucraina vor înregistra creşteri economice de până la4-5%.
Deşi la începutul anului analiştii economici erau mult maioptimişti şi aveau chiar previziuni pozitive, acum tot mai mulţidau ca sigură scăderea PIB cu 3% în 2010. Lipsa de flexibilitate astructurii economiei şi lipsa de coerenţă a politicilorguvernamentale par să fie principalii factori care determinăvolatilitatea foarte mare a prognozelor.
În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri, cu mii deinsolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii deafaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an maibun, însă odată cu noile previziuni aceştia au fost puşi însituaţia de a-şi reface planurile.
Până la finalul anului prognozele ar putea deveni maipesimiste, având în vedere înrăutăţirea pe zi ce trece aactivităţii economice şi perspectiva impozitării tuturorveniturilor.
A doua jumătate a anului se conturează a fi mult mai dificilă,în condiţiile în care se vor vedea efectele reducerii salariilorbugetarilor cu 25% şi ale majorării TVA la 24%.
În primul trimestru economia României a scăzut mai puţin decâtestimările, însă ţările vecine au revenit în teritoriul pozitiv. Întimp ce în România, PIB-ul a scăzut în primele trei luni din acestan cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiileîn care, cu excepţia industriei, toate celelalte sectoare au rămasîn teritoriul negativ, în Cehia, de exemplu, economia a avansat cu1,2% faţă de primele trei luni din 2009, în timp ce în Ungariacreşterea PIB s-a situat la 0,1%.
Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţareamăsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentrurevenirea economiei. În schimb, cele mai multe aşteptări au fostîndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv lasfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifreîn primul trimestru, contribuind astfel la ameliorarea declinuluieconomic.
Măsurile de austeritate anunţate de Guvern vor presa asupraeconomiei, pentru că oamenii vor avea mai puţini bani la dispoziţieşi astfel vor cheltui şi mai puţin decât până acum. În primultrimestru, consumul privat s-a restrâns cu 4% faţă de intervalulsimilar din 2009, în condiţiile în care acesta are cea mai marecontribuţie la formarea PIB. Sentimentul scăzut de încredere înrândul companiilor va întârzia şi reluarea investiţiilor private.Unii analişti estimează revenirea consumului pe o uşoară creştereanul viitor, după doi ani de declin, însă veniturile disponibilevor scădea în termeni reali din cauza creşterii anticipate ainflaţiei.
În primul trimestru din acest an industria a crescut cu 4,2%, întimp ce sectorul construcţiilor a continuat să scadă cu 17,9%.Serviciile au rămas în teritoriul negativ, chiar dacă ritmul descădere s-a redus la -2%.
Investiţiile şi consumul frânează creşterea adusă deexporturi
Investiţiile realizate în economia naţională au scăzut în primultrimestru cu 29,1% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.Ramurile în care s-au realizat cele mai multe investiţii au fostindustria, comerţul şi serviciile.
Comerţul cu amănuntul a scăzut în mai, comparativ cu aceaşiperioadă din 2009, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată înfuncţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,9 %şi respectiv cu 3,4%.
Exporturile au continuat să crească în luna mai, stimulate decererea externă, însă ritmul s-a mai temperat, la 29,5%, comparativcu ascensiunea din aprilie. După cinci luni exporturile autotalizat aproape 14 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
