Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că "arputea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, însă susţine căaceastă decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorarenesustenabilă ar avea efecte negative.
În ceea ce priveşte posibilitatea majorării ţintei de deficitbugetar pentru 2011, semnalele nu sunt foarte optimiste pânăacum.
"Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şicalculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mariaceasta ar putea avea efecte negative. Ar mai putea fi loc, dartrebuie să vedem cât", a spus Franks, citat de Mediafax.
Subiectul a fost discutat luni de delegaţia FMI cu mai mulţireprezentanţi ai sindicatelor.
Miercurea trecută, în prima zi a evaluărilor, Franks a explicatdupă o întâlnire cu ministrul muncii că o creştere a salariuluiminim ar putea avea consecinţe dăunătoare şi ar putea sădescurajeze angajările şi a susţinut necesitatea unei atitudiniprecaute.
Nu este foarte clar de ce FMI şi-a nuanţat mesajul. Uniianalişti au spus la vizitele anterioare ale FMI că Fondul va ţinecont foarte mult în negocierile cu România şi de ceea ce s-aîntâmplat în Ungaria, unde Guvernul a renunţat la acordul cuinstituţia financiară internaţională şi a impus taxe băncilor şimarilor companii pentru a echilibra finanţele ţării.
Salariul minim a rămas şi în 2010 la valoarea de 600 de leibrut, deşi, odată cu aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie,acesta ar fi trebuit să crească la 705 lei, valoarea coeficientuluiI din lege. Pentru că la finele lui 2009, reprezentanţiisindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului nu au reuşit să sepună de acord cu privire la majorarea salariului minim, aplicarealegii salarizării a eşuat, astfel încât valoarea folosită acoeficientului I din lege a fost de 600 de lei.
Dacă sindicatele solicită o majorare a salariului minim de pânăla 750 de lei, reprezentanţii Guvernului apreciază că aceastăcreştere nu ar putea fi susţinută şi au propus o eventuală creşterede până la 640 de lei, care ar acoperi şi o parte din reducereasalarială de 25%.
Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a spus ieri, lafinalul întâlniri cu delegaţia FMI, că sindicatele şi-au exprimatpunctul de vedere cu privire la salariul minim, care ar trebui săfie de 750 de lei, iar reprezentanţii Fondului au declarat că vorface calcule legate de implicaţiile economice, îngrijorarea lorfiind să nu existe un efect negativ privind pierderea unor locuride muncă.
Salariul minim pe economie a crescut de aproape şase ori înultimii zece ani, până la echivalentul a 140 de euro în 2010, darcu toate acestea rămâne printre cele mai scăzute din UniuneaEuropeană. Doar Bulgaria are în 2010 un salariu mai mic, de 123 deeuro, în timp ce Polonia, Cehia sau Slovacia au un salariu minimlunar de peste 300 de euro.
Potrivit legii salarizării, până în 2014, valoarea salariuluiminim pe economie ar trebui să ajungă la jumătate din valoareasalariului mediu la nivel naţional. În prezent, valoarea salariuluiminim este de circa 30% din valoarea salariului mediu.
Va fi majorat deficitul bugetar pe 2011?
Până acum mesajele FMI nu sunt încurajatoare în ceea ce priveşteo posibilă relaxare a ţintei de deficit bugetar din 2011, de 4,4%din PIB.
Mai mulţi analişti şi consultanţi au susţinut necesitatearelaxării ţintei de deficit bugetar anul viitor, în condiţiile încare diferenţa ar fi direcţionată pentru finanţarea unor proiectede infrastructură care sunt absolut necesare.
În plus, ajustarea deficitului bugetar de la 6,8% din PIB în2010 la 4,4% din PIB va fi destul de dificilă.
Şi reprezentanţii patronatelor au intrat la discuţiile cu FMI cupropuneri de majorare a deficitului bugetar şi de diminuare acontribuţiilor sociale, însă şeful misiunii FMI în România adeclarat că ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, stabilităla 4,4% din PIB, nu va fi modificată. PIB-ul este estimat pentruanul viitor la 544,4 mld. lei (129,3 mld. euro), deficitul agreatfiind de 24 mld. lei (5,7 mld. euro).
Pentru 2010 ţinta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5,9%la 6,8% din PIB, în urma negocierilor cu FMI în cadrul cărora afost luată în calcul o nouă prognoză privind evoluţia economiei,respectiv prelungirea recesiunii în locul revenirii pecreştere.
Principala problemă a României este dificultatea găsiriifinanţărilor pentru deficitul bugetar. Sumele atrase lunar deTrezorerie de pe piaţa internă au fost în general la jumătate faţăde volumele planificate, în condiţiile în care din vară Trezoreriaa impus un plafon de 7% pe an pentru randamentul plătit laemisiunile de titluri, indiferent de scadenţă.
Ce s-a întâmplat cu deficitul bugetar pânăacum
Deficitul bugetar a ajuns după primele opt luni ale anului la20,9 mld. lei, echivalentul a 4,09% din PIB, după ce a urcat înaugust cu aproape un miliard de lei.
Majorarea TVA de la 19% la 24% începând cu 1 iulie a determinatcreşterea încasărilor bugetare totale cu 17% în august, comparativcu aceeaşi lună din 2009, continuând trendul ascendent început îniunie. În august veniturile bugetare au totalizat 12,9 mld. lei,iar sumele colectate din TVA au ajuns la 3,6 mld. lei, în urcare cu46,9% pe seama majorării cotei de impozitare cu cinci puncteprocentuale.
În primele opt luni ale anului veniturile au fost de 106,2 mld.lei, în creştere cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.Cheltuielile totale au ajuns la 127,2 mld. lei, cu 1,3% pestenivelul din primele opt luni din 2009.
În prima jumătate a anului, încadrarea în ţinta de deficitbugetar stabilită cu FMI a fost obţinută pe seama creşteriiarieratelor şi a sacrificării investiţiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
