Eveniment

FMI nu şi-a dat acceptul pentru scăderea CAS în 2011. Discuţiile se vor relua în toamnă

FMI nu şi-a dat acceptul pentru scăderea CAS în 2011. Discuţiile se vor relua în toamnă

Preşedintele Traian Băsescu a avut de partea sa în discuţiile cu FMI pe Mihai Tănăsescu (al doilea din stânga), reprezentatul României la FMI şi pe Adriana Marinescu (a treia din stânga), fostă directoare a Direcţiei Relaţii Internaţionale a BNR

Autor: Iulian Anghel

08.05.2011, 23:57 478

FMI şi Guvernul prezintă astăzi re­zultatele primei evaluări ano­ului acord cu FMI (de tip "precauţie", cum l-a numitpre­şe­dintele Traian Băsescu), după ce săptămâna trecută cele douăpărţi întâr­ziaseră să bată palma din cauza diver­genţelor legatede privatizarea companiilor de stat şi de ipoteza reducerii,începând cu a do­ua jumătate a anului, a contri­bu­ţiilor laasigurările sociale (CAS).

Misiunea Fondului Monetar Interna­ţional condusă de JefrreyFrenks a început la 26 aprilie şi se încheie mâine, 10 mai.

După o discuţie la Palatul Coroceni între delegaţia Fondului şipreşedintele Traian Băsescu, şeful statului a explicat sâmbătăseară, într-o conferinţă de presă, rezultatul la care s-a ajunsurmând ca astăzi să fie prezentată, dacă nu scrisoarea de intenţie,cel puţin o parte dintre angaja­men­tele care vor fi consemnateacolo.

Scăderea CAS nu se va petrece în acest an, a lăsat să seînţeleagă şeful sta­tu­lui: Nu este posibil! în privinţacom­paniilor de stat, ele vor raporta rezulta­tele directMiniste­rului Finanţelor.

Datele Ministerului Finanţelor arătau în apri­lie că veniturilebugetului general conso­li­dat au crescut în primul trimestru cu10,2% faţă de perioada similară din 2010, în prin­ci­pal graţiemajorării încasărilor din TVA şi accize, cheltuielile urcând cudoar 1,3%, investiţiile fiind motivul acestei creşteri.

Bugetul general consolidat a înche­iat primul trimestru,potrivit datelor pu­blicate de Finanţe, cu un deficit de 1,26 mld.euro (1% din PIB), deficitul anual convenit cu FMI fiind de 4,4%din PIB.

Încurajat de aceste date, Guvernul exa­mina ipoteza reduceriiCAS cu câteva puncte procentuale din a doua jumătate a anului, iar,la finele lui aprilie, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianuafirma că, deşi va fi foarte greu, Guvernul va încerca săconvingă FMI de justeţea unei astfel de măsuri.

Sâmbătă, preşedintele a spulberat iluzia afirmând că vorbeşte înnume propriu, dar că nu vede posibilă o scădere a CAS în acest an:"Nu cred că este posibil anul acesta. Dacă putem sus­ţine câtevaluni reducerea de CAS anul acesta, este evident că o putem face,marea problemă este ce facem în 2012, când trebuie să venim şi cudeficitul la 3% ESA, respectiv 2,5% pe cash".

Aşadar, potrivit şefului statului, con­strân­gerea suplimentarăeste că anul viitor defi­citul bugetar trebuie să coboare de la4,4% din PIB, cât a fost convenit cu FMI pentru 2011, la sub 3% dinPIB în 2012. O opinie similară fusese exprimată de reprezentanţiiFMI la finele lui aprilie.

Şeful statului a susţinut că, deşi calculele pe primul trimestrual lui 2011 nu sunt finalizate, datele la două luni îndrep­tăţesc oprognoză de creştere în T 1 de 0,4-0,6% din PIB, comparativ cu T4din 2010.

Ceea ce se traduce - explică şeful statului - prin ieşirea dinrecesiune, dar nu şi din criză.

"Deocamdată toată Europa este într-o situaţie destul de dificilăîn ceea ce priveşte ieşirea din criză. Deci vorbim strict deieşirea tehnică din recesiune. Economia României nu mai scade şiîşi ia un curs de creştere".

13 mai, zi crucială pentru Guvern

Acesta este motivul pentru care Guvernul şi FMI au revizuitţinta de creştere pe 2012 a economiei româneşti de la 4,5% la3,5-4%, în vreme ce pentru 2011 ea a rămas la 1,5%.

Institutul Naţional de Statistică va prezenta în aceastăsăptămână, mai precis vineri 13 mai, rezultatele econo­mi­cepen­tru trimestrul I 2011, date aşteptate cu înfrigurare de toţiactorii guvernamentali şi care ar urma să confirme sau nu dacăRomânia a înregistrat o creştere faţă de trimestrul 4 2010.

Rămânând la creşterea economică şi la de­ficit, Băsescu a reluatce alţi oficiali ro­mâni susţinuseră în ultimele zile, anume cădeficitul bugetar pentru 2010 a fost calculat co­rect, în ciudarezervelor exprimate de Eurostat, oficiul european pentrustatistică. Eurostat a susţinut recent că are obiecţii faţă dedatele primite de la Bucureşti care nu au luat în seamă lacalcularea deficitului pentru 2010 rezultatele unor companiideţinute de stat. Şeful statului a arătat că deficitul calculat deRomânia este pe cash - adică in­trări, ieşiri şi diferenţeleacoperite din îm­prumuturi - şi nu în sistemul ESA, folosit deEurostat. Preşedintele a spus că a abordat această problemăîntrucât la discuţiile de la Cotroceni au participat şireprezentanţi ai UE.

Preşedintele a afirmat că nu există dificultăţi în negocieriledintre Guvern, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mon­dia­lă, celetrei instituţii care participă la acor­dul de susţinere a Românieide peste 5 mld. euro, încheiat în martie pentru o pe­rioa­dă de doiani, perioadă care acoperă aşa­dar şi anul electoral 2012.

Şeful statului a reiterat că este un susţi­nător al noului"Acord preventiv" chiar dacă vom avea alegeri anul viitor, după ce,la finele lui aprilie, afirmase la postul public de televiziune căanul electoral l-a deter­mi­nat să fie un puternic susţinător alaces­tui acord pentru că, în lipsa unor con­strângeri din parteainstituţiilor inter­na­ţionale era posibil să fi existat "derapaje"în susţinerea politicilor de restructurare.

Şeful statului a reluat ceea ce Guvernul decisese deja, anume cădata aderării la zona euro rămâne 2015 acesta fiind un stimulentpentru continuarea reformelor, anul 2014 urmând să demonstreze dacăobiectivul este fezabil.

Preşedintele a arătat, de asemenea, că o liberalizare completă apreţurilor la gaze şi energie electrică pentru populaţie ar trebuisă fie amânată până în anul 2015, punct de vedere exprimat departea română în discuţiile cu creditorii internaţionali.

Şeful statului a susţinut că, dacă scopul eco­nomiei este săreziste competiţiei, popu­laţia nu poate suporta aceastăcom­pe­tiţie din cauza salariilor mult mai mici decât în ţărilezo­nei euro - ceea ce presupune o libe­ralizare pe două paliere,într-o primă etapă pentru economie şi, mai târziu, pentrupopulaţie.

FMI ceruse în februarie ca Bucureştiul să renunţe la preţurilereglementate la gaze şi energie electrică.

Ce a spus preşedintele Băsescu după întălnirea cuFMI

  • Acordul cu FMI este de tip "precauţie". El nu vizează o situaţiedificilă, ci continuarea reformelor cu asistenţă financiarăinternaţională.

  • Datele preliminare pentru T 1 2011 ne îndreptăţesc să sperăm lao creştere economică de 0,4 - 0,6% faţă de T 4 2010.

  • Ieşim din recesiune, dar nu şi din criză, trebuie să rămâneprevăzători.

  • Prognoza de creştere economică pentru 2011 rămâne la 1,5% dinPIB, iar pentru 2012 scade de la 4,5% la 3,5 - 4% din PIB.

  • Reducerea contribuţiilor CAS nu este posibilă în 2011 din cuzacă în 2012 deficitul trebuie să scadă de la 4,4% din PIB la sub 3%din PIB.

  • Deficitul pentru anul 2010 a fost corect calculat, discuţiile cuEurostat fiind provocate de faptul că România calculează deficiutulpe cash, iar Eurostat pe ESA.

  • O liberalizare completă a preţurilor la gaze şi energieelectrică pentru populaţie ar trebui să fie amânată până în anul2015, întrucât populaţia are salarii prea mici în comparaţie cualte ţări din UE.

  • Anul 2015 rămâne ca obiectiv pentru admiterea României în zonaeuro, 2014 urmând să arate dacă acest lucru este posibil.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO