România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic şi ar putea să renunţe la statutul de ţară „asistată“ de instituţiile financiare internaţionale şi să stea pe propriile picioare, credibilă în faţa investitorilor, existând şi avantajul contextului financiar extern care permite finanţarea deficitelor externe şi interne la rate convenabile ale dobânzilor. Însă unii analişti au arătat că antecedentele derapajelor economice interne în perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi şi riscul apariţiei unor noi tensiuni în zona euro nu permit finalizarea prematură a acordului cu FMI, ci impun chiar continuarea colaborării, eventual sub forma unui nou program, eventual mai flexibil, ca în cazul Poloniei.
Cu dobânzi la titluri de stat la minime istorice şi cu bănci care stau la coadă să finanţeze bugetul, Ministerul Finanţelor nu pare foarte îngrijorat că nu s-ar putea ajunge la o înţelegere cu FMI. Darius Vâlcov, ministrul finanţelor, a spus că guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toţi miniştrii, pentru a încerca să ajungă la un consens cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie „dacă va mai fi sau nu în continuare un acord“. Întrebat dacă guvernul discută cu FMI şi aspecte fiscale în cadrul acestei vizite, precum majorări sau reduceri de taxe, ministrul finanţelor a arătat că nu se află pe agenda de discuţii.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că banca centrală este pregătită pentru eventualitatea în care România va întrerupe înainte de termen acordul cu FMI. El a arătat, însă, că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de conferinţa FMI de la începutul săptămânii viitoare.
Cea de-a treia evaluare a acordului preventiv a fost „blocată“ la jumătatea anului trecut. Hotărârea guvernului de a reduce CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori (de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului) fără existenţa unui plan sustenabil de compensare a golului creat la buget în urma aplicării acestei măsuri a pus FMI în situaţia să plece în iunie 2014 fără semnarea unei noi scrisori de intenţie cu Guvernul şi fără organizarea obişnuitei conferinţe de presă în care anunţa concluziile vizitei de evaluare.
Între timp, echipele FMI şi ale Comisiei Europene au mai avut în septembrie discuţii cu autorităţile române la Bruxelles cu privire la evoluţiile economice, stadiul implementării angajamentelor convenite cu organismele financiare internaţionale şi a doua rectificare bugetară. Însă schimbul de păreri a fost informal, astfel că nu a reprezentat o evaluare în cadrul programului. Aceste discuţii au fost o premieră în acordul cu FMI, în contextul campaniei electorale prezidenţiale.
Reprezentanţii creditorilor internaţionali au mai fost prezenţi în România între 2 şi 9 decembrie, discuţiile tehnice fiind concentrate exclusiv pe bugetul anului 2015. În timpul vizitei, echipele FMI şi Comisiei Europene împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere cu autorităţile pe bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program. Bugetul include o ţintă de deficit cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA, ceea ce este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care în anul 2015 se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene, potrivit informaţiilor transmise de FMI la finalul consultărilor pentru bugetul anului 2015.
România are în derulare un acord în valoare de 4 mld. euro cu FMI şi UE, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Acordul, aprobat în septembrie 2013, urmază să expire în acest an. Autorităţile române intenţionează să continue colaborarea cu FMI, însă într-o nouă variantă de acord.
