Banii de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International vor fi eliberati in transe, insa institutiile internationale atentioneaza autoritatile romane ca trebuie sa isi asume implementarea unor masuri care sa asigure stabilitatea financiara, dar si consolidarea fiscala.
Totusi, Fondul ar putea sa accepte o majorare a salariilor in pas cu inflatia daca va fi adoptata curand o lege a salarizarii unice in domeniul bugetar.
Imprumutul pentru Romania va fi livrat in transe, daca sunt indeplinite conditiile stabilite cu autoritatile romane si in coordonare cu FMI, a spus ieri Amelia Torres, purtatorul de cuvant al comisarului pentru Afaceri Economice Joaquin Almunia, citata de Mediafax, evocand si posibilitatea ca state membre "sa se alature acestui efort".
Ea a spus ca respectarea conditiilor convenite va fi monitorizata atat de Comisia Europeana (CE), cat si de Fond.
"Este prea devreme sa discutam detalii si sume. Asa cum a spus deja comisarul Joaquin Almunia, oficiali din cadrul CE, impreuna cu autoritatile romane si cu FMI, vor discuta care sunt problemele, nevoile, dar si conditiile pe care Romania va trebui sa le indeplineasca, intr-o prima faza, si cum sa distribuie ajutorul financiar intre UE, FMI si, posibil, state membre individuale care ar putea dori sa se alature acestui efort", a precizat Torres. Surse guvernamentale au aratat la inceputul acestei saptamani ca Romania ar putea sa imprumute 19 miliarde de euro.
CE a subliniat ieri ca asistenta financiara de care va beneficia Romania depinde de angajamentul autoritatilor de a implementa un program de masuri puternice.
"Este evident ca trebuie mobilizate toate resursele pentru sustinerea efortului de mentinere a stabilitatii financiare si la nivel macroeconomic, cat si de consolidare fiscala. Implementarea conditiilor care vor fi agreate in cadrul acordului de finantare cu UE va fi monitorizata de catre Comisie in colaborare cu Comitetul pentru probleme economice si financiare", potrivit Comisiei. Finantarea pentru Romania ar urma sa fie acordata dintr-un fond de sprijinire a statelor cu probeleme ale balantei de plati, care a fost folosit, anterior, pentru sustinerea Ungariei si Letoniei, impreuna cu imprumuturi de la FMI.
O delegatie a FMI a venit ieri la Bucuresti pentru o vizita de doua saptamani, pentru a discuta un acord care va fi parte a unui program de finantare multilaterala, sustinut de UE si Banca Mondiala, precum si alte institutii financiare internationale.
Romania va trimite Fondului, dupa finalizarea negocierilor de la Bucuresti, o scrisoare de intentie pentru incheierea unui acord de tip stand-by pe o perioada de doi ani, cu o scadenta de cinci ani pentru rambursarea imprumutului, au declarat ieri surse oficiale.
"Un acord de tip precautionary stand-by este prea slab si ca mesaj. Daca se finalizeaza cu succes negocierile, Romania va solicita prin scrisoarea de intentie pe care o va trimite la FMI incheierea unui acord de tip stand-by, care se va intinde cel putin pana la sfarsitul anului 2010. Acordul va fi pe doi ani", au spus sursele citate.
Acordurile de tip precautionary stand-by nu pun accentul pe atragerea de fonduri de la FMI, sumele alocate fiind mai mici decat in cazul intelegerilor de tip stand-by.
Indexarea salariilor cu rata inflatiei prognozata pentru acest an ar putea fi acceptata de Fond daca autoritatile romane adopta rapid o lege "corecta" a salarizarii unice in sistemul bugetar, au declarat surse oficiale.
"Exista o presiune evidenta pe subiectul salarii, parte a discutiilor privind chelutielile bugetare si redimensionarea acestora. Totusi, expertii FMI nu vor o reducere a veniturilor populatiei in momente de criza. Daca Guvernul arata angajamentul pentru o salarizare responsabila in sectorul public, ar putea sa accepte o indexare cu rata inflatiei prognozata pentru acest an, de 5%. Adoptarea rapida a unei legi corecte a salarizarii unice in sectorul bugetar este foarte importanta", au spus sursele citate.
Anul trecut deficitul bugetar a explodat, urcand la 5,2% din PIB (calculat dupa metodologia ESA 95), cu mult peste plafonul impus de tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB si aproape dublu fata de tinta oficiala.
Pe fondul aversiunii la risc a investitorilor internationali, dar si al restrangerii intrarilor de capitaluri in economie, leul a pierdut puternic teren incepand din toamna trecuta. In februarie cursul mediu a urcat la 4,28 lei/euro, cu circa 10% peste media din decembrie.
Destinatia banilor trebuie analizata atent, spun oamenii de afaceri
Acordul cu FMI este necesar pentru apararea cursului de schimb, autoritatile trebuie sa analizeze cu atentie destinatia fondurilor si va fi o reusita daca Romania va obtine cel putin acealeasi conditii ca cele negociate de Ungaria, a declarat ieri presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) Florin Pogonaru. "AOAR a spus din prima zi de dupa alegeri ca sustine un acord cu Fondul Monetar International. Problema nu este a nu lua bani de la Fond, absolut necesari pentru apararea cursului, ci in ce conditii ii obtinem si cum ii vom cheltui", a spus Pogonaru. El a aratat ca autoritatile trebuie sa analizeze foarte atent destinatia fondurilor externe. "Politicienii ar trebui sa se potoleasca cu discutiile si sa porneasca o dezbatere publica privind destinatia banilor", a afirmat Pogonaru. Reprezentantul oamenilor de afaceri a mentionat ca trebuie vazut daca datoria privata poate fi preluata public, astfel incat pe langa firmele de stat, care ar trebui sprijinite, sa fie ajutate si companiile private. "Trebuie discutat daca salvezi familii care au luat credite in euro si din cauza cursului acum platesc foarte mult si de asemenea despre cum ajutam firmele private, dar trebuie stabilite criterii foarte clare pentru a acorda aceste ajutoare", a spus Pogonaru. Referindu-se la ajutoarele pentru firmele private, Pogonaru a aratat ca acestea sunt bine-venite in unele cazuri, dar trebuie conditionate.
"Am auzit ca s-a aprobat o garantie bancara pentru Ford. Ma bucura acest lucru, dar nu cumva Ford incepe sa beneficieze de conditii mai bune in Romania decat in SUA? Daca nu vom impune anumite criterii de acordare a ajutoarelor pentru firme, acestea vor sta la coada sa primeasca sprijin", a spus seful AOAR. Pogonaru a mai aratat ca suma de 19 mld. euro vehiculata ca imprumut extern ar fi de ajuns pentru a ajuta economia romaneasca, precizand ca, desi este o sursa de finantare relativ scumpa, Romania ar avea costuri mai mari in lipsa acestei finantari.
"Se cere aceasta suma pentru ca se fac scenarii pentru a preintampina panica si atacurile pe leu. Sprijinul ar putea veni in mare parte de la FMI pentru ca, din cate stiu, Comisia Europeana nu prea mai are bani, dar mai raman BEI si BERD", a mai spus Pogonaru. Mediafax
Basescu: Nu mi-as fi dorit sa avem nevoie de un acord cu FMI
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri la RRA ca nici el, la fel ca alti politicieni, nu si-ar fi dorit sa avem nevoie de un acord cu FMI, mentionand, pe de alta parte, ca spre deosebire de anii '90 in prezent se vorbeste de un imprumut "de ordinul miliardelor". El a precizat, intrebat despre suma care va fi imprumutata, ca pana nu se termina evaluarile, nimeni nu poate spune o suma exacta. Basescu a mai spus ca Romania nu va negocia transele de imprumut cu FMI, ci le va anunta, adaugand, pe de alta parte, ca nu intrevede o cerere a Fondului ca autoritatile sa renunte la cota unica sau sa creasca TVA. El a adaugat ca Romania nu va negocia, de asemenea, obligativitatea de a lua toti banii din imprumut.
Intrebat cand vor veni banii din imprumut, Basescu a raspuns: "Cand vom avea nevoie". Presedintele a precizat ca statul roman nu va negocia transele de imrprumut, ci le va anunta, pentru ca "daca nu poti sa iei banii dintr-un imprumut cand ai nevoie de ei, mai bine te lipsesti de ei". El a spus ca nu crede ca acum este momentul pentru cresterea taxelor. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
