FMI lucreaza la un nou scenariu macroeconomic pentru Romania care prevede o contractie economica de 7-8% pentru anul acesta, in contextul international negativ si al dezechilibrelor cu care ne-a prins criza, afirma surse oficiale citate de Mediafax.
Declinul economiei ar urma sa fie astfel aproape dublu fata de estimarea luata in calcul in primavara, inainte de aflarea datelor privind caderea PIB cu 6,2% in trimestrul I. Apare astfel spectrul cresterii numarului de falimente, al unui somaj si mai mare, si presiuni de scadere a salariilor.
"Pentru mine inrautatirea prognozelor de scadere a economiei nu este o surpriza, pentru ca Guvernul nu a facut nimic, in afara de a se lupta in interior si de a face declaratii. Eu cred ca oamenii de afaceri ar trebui sa dea dovada de maturitate si sa nu mai sustina financiar partidele politice. Fara bani, partidele nu pot face nimic", a comentat Octavian Cretu, actionarul majoritar al grupului Romaqua, cel mai mare imbuteliator de apa minerala.
Inca de luna trecuta, Ministerul Finantelor a inceput sa faca simulari pe o varianta de scadere economica de - 6,5%, care ar impune si o majorare a deficitului bugetar de la 4,6% din PIB spre 6%. Dupa ce evolutia economiei a fost mai proasta decat se estimase in negocierile cu FMI in lunile aprilie si mai, surse oficiale afirma ca devine evident ca Romania nu poate spera la o scadere a PIB mai mica de 6% anul acesta.
Analistii ING Bank au avansat inca de acum o luna o prognoza de scadere a economiei cu 7% anul acesta.
FMI asteapta si primele date pe iunie, indiciile disponibile nefiind incurajatoare. Pe baza acestora, va pregati un nou cadru macroeconomic care sa fie discutat cu Guvernul de catre misiunea care va veni la Bucuresti la inceputul lunii august. Devine deja cert ca parametrii negociati in primavara va trebui modificati si implicit tinta de deficit bugetar. FMI a dat deja de inteles ca ar putea fi flexibil, insa va cere si noi angajamente din partea autoritatilor, care ar putea fi presate puternic sa reduca personalul si salariile din sectorul bugetar.
Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, nu a putut fi contactat pentru comentarii pana la inchiderea editiei, insa Banca Nationala pastreaza o abordare optimista. Valentin Lazea, economistul-sef al institutiei, nu a dorit sa comenteze informatiile privind o posibila revizuire a scenariului luat in considerare de FMI, dar considera ca perspectivele negative de acum la nivelul pietei se bazeaza doar pe evolutia economiei din primele doua trimestre, iar situatia se poate schimba in a doua parte a anului. "Cred ca urmatoarele doua trimestre vom recupera. Cresterea economica (pe intregul an, n. red.) sper eu sa fie mai buna decat -4%", a spus Lazea. Economistul BNR afirma ca programul economic deja stabilit cu FMI ar trebui respectat si ca nu este nevoie de alte programe.
Si Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, sustine ca scenariul unei scaderi economice de 4,1% anul acesta inca sta in picioare, in conditiile in care statul continua investitiile publice. Intrebat de ZF daca are statul acesti bani pentru investitii publice, Ghizdeanu a mentionat ca in primul semestru s-au cheltuit 13 mld. lei pentru investitii publice, fata de anul trecut cand s-au cheltuit 10 mld. lei.
"Un scenariu de scadere economica de 7-8% pare pesimist, dar este adevarat ca incertitudinile se mentin si ar putea sa apara inrautatiri ale evolutiei economice ca urmare a declinului din principalele tari partenere", spune seful CNP.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
