România a atras până în martie 2011 2,15 miliarde de euro dinfondurile europene, faţă de 600 de milioane de euro la sfârşitulanului 2009, dar o mare parte din banii plătiţi anul trecutbeneficiarilor de fonduri europene au fost prefinanţări, iar mulţibeneficiari au rămas doar la acest stadiu.
"În acest moment, Guvernul nu mai are fonduri disponibile pentruacordare de prefinanţări decât într-o marjă foarte mică. ComisiaEuropană ne-a acordat un avans de 2 miliarde euro pentruprefinanţări la începutul lui 2007", a spus ieri Cătălin Vătafu,consilierul premierului Emil Boc pe probleme de fonduri europene,la conferinţa "Caravana Fondurilor Europene în 2011 - Cum vorschimba fondurile europene România?", organizată ieri de ZiarulFinanciar în parteneriat cu Banca Transilvania, AMPOSDRU,autoritatea de management care gestionează fondurile europenepentru resurse umane şi Fondul de Garantare a Creditelor pentruIMM-uri.
Prefinanţările sunt bani alocaţi de la bugetul de stat pentru a-iajuta pe beneficiari să demareze proiecte, iar rambursările suntbani alocaţi de Comisia Europană după ce cheltuielile pe proiectesunt justificate prin acte. Numai prin programul POSDRU, destinatdezvoltării resurslor umane, s-au acordat prefinanţări cu ovaloare de 425 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, dinplăţile totale de 485 milioane de euro făcute în aceeaşiperioadă.
Greul de-abia acum vine pentru românii care au început proiectefinanţate din fonduri europene, pentru că statul nu mai are bani deprefinanţări, iar rambursările sunt acordate numai dacă se depunactele care să justifice la Comisia Europeană cum s-au cheltuitbanii.
De la sfârşitul anului trecut până pe 18 martie s-au făcut plăţi învaloare de 450 de milioane de euro, astfel încât rata de absorbţiea fondurilor europene a ajuns la 10,7% din cele aproape 20 demiliarde de euro pe care le avem la dispoziţie până în 2013.
Cătălin Vătafu, consilierul premierului Emil Boc pe probleme defonduri europene, susţine că în economie vor intra 3 miliarde deeuro până la finele anului din fonduri europene ca plăţi pentrubeneficiari.
Vătafu declara în luna martie a anului trecut că, în 2010, ţintaGuvernului era ca România să absoarbă între 1 şi 1,3 miliarde deeuro plăţi. Bilanţul arată că anul trecut s-au făcut plăţi învaloare de 1,14 miliarde de euro, din care circa 40% au fost plăţiîn cadrul axei de resurse umane, POSDRU.
Dacă vor fi plăţi la proiecte europene de încă 3 mld. euro, lasfârşitul lunii decembrie 2011 suma totală a plăţilor se va ridicala 4,7 mld. euro, ceea ce ar însemna circa 25% din totalulfondurilor de 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE pe fonduristructurale pentru perioada 2007-2013. În afara acestora, Româniamai are la dispoziţie încă 10 mld. euro fonduri europene pentruagricultură.
Programul care a avut cel mai accelerat ritm de creştere a plăţilorcătre beneficiari a fost POSDRU, prin care România are ladispoziţie 4,25 de miliarde de euro pentru dezvoltarea resurselorumane şi pentru care s-au semnat contracte în procent de peste 80%din valoarea totală. Unul din obiectivele acestui program, prinintermediul proiectelor căruia s-au făcut 20.000 de angajări, esteinstruirea a 1,65 milioane de români până în 2013.
"Pentru 2011, obiectivul nostru este ca valoarea plăţilor să fie de250 de milioane de euro, astfel încât valoarea totală a plăţilor săajungă la 735 de milioane de euro", a spus Cristina Zevedei, şefaAMPOSDRU.
Zevedei a mai precizat că s-a decis şi simplificarea mecanismuluide rambursare, în aşa fel încât, dacă până acum fiecare beneficiartrebuia să vină la autoritatea de management, în medie, cu câte 20de bibliorafturi de documente prin care să ateste cum a cheltuitbanii, de acum încolo s-a redus la un biblioraft. "Am avut unbeneficiar care a adus 86 de bibliorafturi", a mai spus ea.
Profesorul Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, spune că:"Pentru ca absorbţia fondurilor structurale să se facă mai rapid,trebuie schimbat sistemul de evaluare şi motivare a personaluluidin sectorul public care lucrează în domeniu şi care să fie bazatpe performanţă. Gândiţi-vă cum reacţionează un funcţionar carelucrează în proiecte cu fonduri europene şi cu un salariu de 200-300 de euro pe lună când vede că un profesor sau un consultantdintr-un astfel de proiect primeşte 2.000- 3.000 de euro pe lună,la standarde europene", a spus Nicolescu.
Interesul pentru fonduri europene este în creştere, lucrudemonstrat şi de căutarea unor surse alternative de finanţare decătre români. Banca Transilvania, una dintre băncile care acordăcofinanţări pentru proiectele finanţate din fonduri europene, darcare este implicată în patru proiecte cu o valoare de 3 milioane deeuro, a cofinanţat în 2010 proiecte cu o valoare de peste 250 mil.lei (60 mil. euro) şi a consiliat 700 de clienţi.
"Capitalizăm pe experienţa ultimilor doi ani şi consolidămparteneriatele cu firmele de consultanţă, iar rezultatele confirmăacest lucru: în primul trimestru din acest an avem în lucruproiecte a căror valoare totală atinge 500 de milioane de lei, banicare pot fi disponibili în viitor în economie", a spus LeonardCornoiu, directorul departamentului de programe europene în cadrulBăncii Transilvania.
Reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentruÎntreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţia caregarantează cu până la 80% creditele acordate de bănci firmelor micişi mijlocii, spun că a trecut perioada în care băncile şi FNGCIMMtrebuia "să se facă prieteni" şi s-a reuşit ca garanţia acordată deacest fond să se facă în momentul în care banca acordăcreditul.
"Anul trecut am dat 8.500 de garanţii cu valori cuprinse între7.000 şi 2,5 milioane de euro, media fiind undeva la 100.000 deeuro/proiect. Pentru anul acesta, estimăm că vom acorda 11.000 degaranţii", a spus Rodica Ionescu, consilier în cadrulFNGCIMM.
Pe de altă parte, Sorin Iorga, consilier în cadrul UniuniiNaţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România, îisfătuieşte pe cei care vor să acceseze fonduri europene să-şiasigure întâi cash-flow-ul necesar, măcar pentru prima parte aproiectului. "Nu vă bazaţi că vă veţi rezolva o problemă urgentăaccesând fonduri europene, pentru accesarea lor tot este nevoie decash-flow. Ele nu sunt nici pentru profit, iar perioada în care vinbanii poate dura luni sau ani", a spus Iorga.
Nu de aceeaşi părere este însă Simona Nicolescu, managing partneral firmei de consultanţă Dynamic HR, care a câştigat patruproiecte finanţate prin POSDRU.
"În momentul în care la finele anilor 2008 şi 2009 am ajuns la ocifră de afaceri care reprezenta numai 20 - 30% faţă de rezultateledin anii anteriori, singurul colac de salvare l-au reprezentatfondurile europene pentru resurse umane", a spus Nicolaescu, care aavut anul trecut afaceri de 150.000 de euro şi care estimează săîncheie anul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
