Eveniment

Francezii de la BNP Paribas aruncă în derizoriu planul României de a trece la euro

Francezii de la BNP Paribas aruncă în derizoriu planul României de a trece la euro

Autor: Mihaela Claudia Medrega

10.04.2011, 23:59 180

Gigantul financiar BNP Paribas aruncă în derizoriu planul deconvergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015,indicând posibilitatea trecerii la euro abia în 2024, cu nouă animai târziu.

Aceasta este cea mai pesimistă prognoză a unui grup financiarprivind adoptarea euro, venind pe fondul tensiunilor diplomaticedintre România şi Franţa. Practic, este o nouă lovitură trimisă defrancezi, după ce Executivul de la Paris a blocat aderarea Românieişi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Francezii de la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci dinlume după activele deţi­nute, trimit practic direct în coşul degunoi planul de convergenţă al autorităţilor române, un termen de13 ani fiind o perspectivă prea îndelungată pentru a mai puteaconstrui o strategie credibilă. Guvernul şi în special BancaNaţională văd în adoptarea euro în 2015 o "ancoră" puternică pentruîndeplinirea reformelor şi tocmai din acest motiv au întârziat săia o decizie privind revizuirea calendarului, deşi deteriorareaindicatorilor macro după criza economică face improbabilărespectarea graficului.

Doar Turcia, ţară care încă nu este membră a UE ar urma sătreacă la euro după România, în 2030. Francezii anticipează căRomânia va face trecerea la euro la o rată de 3,8 lei pentru uneuro, după ce va petrece trei ani în mecanismul ratelor de schimb(ERM II, considerat o anticameră a monedei unice, în care cursultrebuie menţinut într-un culoar de plus/minus 15% faţă de o valoarecentrală). Perioada minimă care poate fi petrecută în ERM II estede doi ani.

"Ne aşteptăm ca economia să reia creşterea spre sfârşitulacestui an, însă revenirea va fi foarte fragilă, din cauzaajustărilor fiscale ce vor fi făcute în continuare. În plus,situaţia dificilă de pe piaţa muncii şi a creditului va întârziarevenirea consumului", notează analiştii francezi.

Cel mai devreme ar urma să facă pasul spre euro Lituania şiLetonia, în 2015 şi respectiv 2016. Ungaria şi Polonia vor adoptamoneda unică în 2019, iar Cehia în 2020.

România îndeplineşte în prezent doar criteriul stabilităţiicursului de schimb, care a avut oscilaţii modeste în ultimii doiani după deprecierea şoc de la sfârşitul lui 2008 şi pe cel aldatoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul InternBrut, faţă de un plafon de 60%. În schimb, inflaţia, deficitulbugetar şi dobânzile pe termen lung sunt peste limiteleacceptate.

Autorităţile române au menţinut deocamdată ţinta de adoptare amonedei unice europene la 1 ianuarie 2015, deşi de la Cotroceni aufost transmise mesaje legate de necesitatea rediscutăriicalendarului de trecere la euro în contextul evoluţiilor dineconomie. Programul de convergenţă nu a luat în calcul crizaeconomică care face ravagii.

La jumătatea lunii martie guvernatorul BNR Mugur Isărescu spuneacă asigurarea coerenţei politicilor şi un ritm susţinut alreformelor sunt "imperios necesare" astfel încât adoptarea euro sădevină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015. El a explicatcă această ţintă trebuie să fie păstrată, chiar dacă pe parcurs arputea să fie modificată, astfel încât apetitul pentru reformelenecesare să nu fie diminuat.

Nu doar banca franceză are estimări pesimiste legate deadoptarea euro. La sfârşitul anului trecut, analiştii UniCreditanticipau că România ar putea să intre în zona euro cel mai devremeîn 2019, după doi ani de stat în anticamera euro.

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidatetrebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doiani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval încare va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursultrebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15%faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţăsunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi aratelor dobânzilor.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehiaşi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zonaeuro în condiţiile în care guvernele din vest se luptă să punăcapăt crizei datoriilor, care aproape a desfiinţat euro înprimăvara anului 2010.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO