Francezii de la BNP Paribas aruncă în derizoriu planul României de a trece la euro

10 apr 2011 Autor: Claudia Medrega

Citeste si:

Isărescu: Este nevoie de continuarea reformelor pentru ca adoptarea euro să fie posibilă la o dată "cât mai apropiată de 2015"

Interes surpriză pentru aderarea la Euro: Elveţia curtează moneda unică, după aprecierea francului

Gigantul financiar BNP Paribas aruncă în derizoriu planul de convergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posibilitatea trecerii la euro abia în 2024, cu nouă ani mai târziu.

Francezii de la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci din lume după activele deţi­nute, trimit practic direct în coşul de gunoi planul de convergenţă al autorităţilor române, un termen de 13 ani fiind o perspectivă prea îndelungată pentru a mai putea construi o strategie credibilă. Guvernul şi în special Banca Naţională văd în adoptarea euro în 2015 o "ancoră" puternică pentru îndeplinirea reformelor şi tocmai din acest motiv au întârziat să ia o decizie privind revizuirea calendarului, deşi deteriorarea indicatorilor macro după criza economică face improbabilă respectarea graficului.

Doar Turcia, ţară care încă nu este membră a UE ar urma să treacă la euro după România, în 2030. Francezii anticipează că România va face trecerea la euro la o rată de 3,8 lei pentru un euro, după ce va petrece trei ani în mecanismul ratelor de schimb (ERM II, considerat o anticameră a monedei unice, în care cursul trebuie menţinut într-un culoar de plus/minus 15% faţă de o valoare centrală). Perioada minimă care poate fi petrecută în ERM II este de doi ani.

"Ne aşteptăm ca economia să reia creşterea spre sfârşitul acestui an, însă revenirea va fi foarte fragilă, din cauza ajustărilor fiscale ce vor fi făcute în continuare. În plus, situaţia dificilă de pe piaţa muncii şi a creditului va întârzia revenirea consumului", notează analiştii francezi.

Cel mai devreme ar urma să facă pasul spre euro Lituania şi Letonia, în 2015 şi respectiv 2016. Ungaria şi Polonia vor adopta moneda unică în 2019, iar Cehia în 2020.

România îndeplineşte în prezent doar criteriul stabilităţii cursului de schimb, care a avut oscilaţii modeste în ultimii doi ani după deprecierea şoc de la sfârşitul lui 2008 şi pe cel al datoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul Intern Brut, faţă de un plafon de 60%. În schimb, inflaţia, deficitul bugetar şi dobânzile pe termen lung sunt peste limitele acceptate.

Autorităţile române au menţinut deocamdată ţinta de adoptare a monedei unice europene la 1 ianuarie 2015, deşi de la Cotroceni au fost transmise mesaje legate de necesitatea rediscutării calendarului de trecere la euro în contextul evoluţiilor din economie. Programul de convergenţă nu a luat în calcul criza economică care face ravagii.

La jumătatea lunii martie guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că asigurarea coerenţei politicilor şi un ritm susţinut al reformelor sunt "imperios necesare" astfel încât adoptarea euro să devină posibilă la o dată cât mai apropiată de 2015. El a explicat că această ţintă trebuie să fie păstrată, chiar dacă pe parcurs ar putea să fie modificată, astfel încât apetitul pentru reformele necesare să nu fie diminuat.

Nu doar banca franceză are estimări pesimiste legate de adoptarea euro. La sfârşitul anului trecut, analiştii UniCredit anticipau că România ar putea să intre în zona euro cel mai devreme în 2019, după doi ani de stat în anticamera euro.

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi a ratelor dobânzilor.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro în condiţiile în care guvernele din vest se luptă să pună capăt crizei datoriilor, care aproape a desfiinţat euro în primăvara anului 2010.