Leul a pierdut 1,2% faţă de euro în ultimele două săptămâni - până la 4,49 lei, un maxim al ultimelor opt luni - pentru că investitorii îşi repliază poziţiile de la periferie spre centru ca urmare a şocului generat la nivel global de scăderea preţului petrolului.
Preţul petrolului a ajuns la 60 de dolari/baril, minimul ultimilor cinci ani, după o scădere cu 17% de la începutul lunii decembrie. Preţul petrolului aproape s-a înjumătăţit de la începutul anului, iar dolarul s-a apreciat cu 10% faţă de moneda europeană, aversiunea fiind mai mare faţă de monedele emergente.
„Aversiunea la risc este dominantă pe pieţele globale, într-un mediu volatil, în care preţul petrolului a atins noi minime ale ultimilor cinci ani. Vineri, după orele obişnuite de tranzacţionare, leul a urcat chiar peste 4,5 lei/euro, nivel care nu a mai fost întâlnit din martie“, comentează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Leul a fost cea mai afectată monedă din regiune în ultimele două săptămâni. Forintul a pierdut 0,5% în faţa euro în decembrie, în timp ce zlotul polonez şi coroana cehă s-au apreciat uşor.
Cu alte cuvinte, scăderea dramatică a preţului dolarului nu afectează doar Rusia, sancţionată de ţările occidentale după izbucnirea crizei din Ucraina, sau alte state producătoare de petrol, care se bazează pe preţul ţiţeiului pentru mare parte din veniturile bugetare, ci şi ţările de la periferie.
Economiile emergente sunt primele afectate de orice schimbare a aversiunii la risc a investitorilor, care se îndreaptă către dolari, franci elveţieni sau chiar aur. Aurul a revenit în atenţia investitorilor, cu un plus al preţului unui gram de aproape 4% în ultimele două săptămâni.
Bursele globale au scăzut chiar cu 5% în două săptămâni, iar principalul indice al Bursei de la Bucureşti a pierdut 3% din valoare, adică jumătate din câştigul obţinut în perioada ianuarie-noiembrie. Indicele BET a rămas cu un câştig de 3% faţă de nivelul de la începutul anului. Principalul indice american (S&P 500) a pierdut 3% în decembrie, iar cel european (Euro Stoxx 50) a căzut cu aproape 5%.
Dealerii spun că volumele de tranzacţionare pe piaţa valutară de la Bucureşti au fost peste media unor zile obişnuite în ultimele şedinţe. Analiştii şi dealerii se aşteaptă totuşi ca situaţia să se stabilizeze aproape de nivelul de 4,45 lei/euro în perioada următoare, fără să existe presiuni prea mari pe leu.
„Volumele au fost ridicate, peste media zilnică. Pe leu au fost mai multe ordine mari de vânzare, executate fără să se uite la preţ. Fiind piaţa subţire, s-a mişcat mult. După astfel de tranzacţii comerciale, s-ar putea înregistra o revenire în următoarele. Cel mai mare ordin comercial de cumpărare de euro a venit de la Londra. Din punct de vedere politic, nu par să fie probleme“, a declarat dealerul unei bănci citat de Mediafax.
Cursul de schimb fusese stabil în ultimele luni, cu fluctuaţii într-un interval foarte îngust de 4,4-4,45 lei/euro, mişcările fiind mai degrabă în partea de jos a palierului. Cotaţiile se stabilizaseră pe un palier mai sus, aproape de 4,45 lei/euro la finalul lunii noiembrie, dar creşterea spre 4,5 lei/euro a fost bruscă şi a avut loc abia în a doua jumătate a săptămânii trecute.
Cursul a avut prima „răbufnire“ pe piaţa interbancară după o lungă perioadă de acalmie la finalul lunii noiembrie, imediat după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus într-o conferinţă că acesta a fost „insensibil, leneş şi ignorant“, inclusiv la agitaţia politică legată de alegerile prezidenţiale.
Isărescu a spus recent că oamenii se uită prea mult la cursul de schimb, chiar şi în cazul unor fluctuaţii nesemnificative, sfatul său fiind ca o atenţie mai mare să fie acordată dobânzilor, nu cursului. Atenţia mare acordată fluctuaţiilor
cursului vine în condiţiile în care mai mult de jumătate din creditele acordate de bănci, echivalentul a 27 mld. euro, sunt în valută. Practic, orice mişcare a cursului se observă în ratele pe care sute de mii de români le plătesc lunar băncilor de la care au luat credit.
Dacă euro se stabilizează însă pe un palier mai sus, clienţii cu credite în valută, care sunt în continuare majoritari, vor plăti rate mai mari. BNR a fost foarte atentă la mişcările cursului în trecut şi a încercat să limiteze aprecierea prea puternică a euro pentru a nu afecta debitorii şi de asemenea pentru a limita impactul asupra inflaţiei, în contextul în care multe preţuri sunt exprimate în euro.
Totuşi, o atenţie mai mare a început să fie acordată şi dobânzilor interbancare, în condiţiile în care cea mai mare parte a creditelor nou acordate în ultimul an sunt în lei şi au dobânzi variabile. Dobânzile interbancare se află acum la minime istorice, dar au avut două episoade de volatilitate anul acesta, când au urcat de la 2% la peste 3% într-un interval de numai câteva zile.
