Eveniment

Furtuna financiară din Rusia aduce spectrul unui nou default, ca în 1998

Preşedintele rus Vladimir Putin începe să simtă efectele sancţiunilor occidentale venite în urma conflictului din Ucraina. AFP/Mediafax Foto

Preşedintele rus Vladimir Putin începe să simtă efectele sancţiunilor occidentale venite în urma conflictului din Ucraina. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

17.12.2014, 00:08 6825

Decizia fără precedent din noaptea de luni spre marţi a Băncii Rusiei de a majora dobânda de referinţă de la 10,5% la 17% pentru a stopa prăbuşirea rublei a fost interpretată de analişti ca un gest de disperare într-o situaţie de panică.

Rezultatul este că încrederea în banca centrală s-a evaporat, iar rubla şi-a continuat prăbu­şirea cu cel mai rapid picaj de după 1998.

Wall Streetul pariază pe posibilitatea ca Rusia, a cărei economie este lovită de prăbuşirea preţului petrolului, de hemoragia masivă de capital şi de blocarea accesului băncilor şi companiilor la finanţare în valută, va intra în default, aşa cum a mai făcut în 1998. În România, care în acea perioadă se confrunta cu propria criză financiară şi a trecut la un pas de intrarea în incapacitate de plată, din cauza crizei valutare din Rusia leul s-a depreciat masiv, intrările de capital s-au redus substanţial şi chiar s-au inversat, iar Guvernul român nu s-a putut menţine pe piaţa externă de finanţare. Întrebarea care se pune este dacă istoria se va repeta.

Majorarea dobânzii-cheie din Rusia nu are impact direct asupra economiei României, dar rico­şeul prin pieţele financiare, în special cele europene, nu este exclus, consideră analiştii economici con­sultaţi de ZF.

Dar dacă Banca Rusiei va continua să ia astfel de decizii, pot apă­rea repercusiuni şi pentru pieţele financiare din România, întrucât ambele ţări se află într-un sistem integrat.

„Sunt două puncte nevralgice pentru România: creşterea costurilor de refinanţare pentru datoria externă, publică şi privată, şi scăderea cererii din economia globală şi mai ales din UE, cu efecte asupra exporturilor României. Va fi un val foarte mare de volatilitate care acum trece prin sistem, iar oamenii vor deveni mult mai precauţi. Nu ştiu dacă scăderea pre­ţului benzinei va compensa aceste efecte negative“, a spus Matei Păun, managing partner al BAC In­vestment. România are o datorie externă, publică şi privată, de 98 mld. euro, echivalentul a 70% din PIB.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO