Consiliul are însă rezerve, în principal, faţă de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuţii sociale.
Guvernul a aprobat ieri prima rectificare bugetară din acest an, premierul Victot Ponta arătând că principala alocare prevăzută în cadrul rectificării va fi acordată Ministerului Muncii şi se referă la „noi drepturi“ pe care Parlamentul le-a aprobat şi preşedintele le-a promulgat.
„Principala alocare, cu această rectificare, se referă la noi drepturi pe care Parlamentul le-a aprobat şi preşedintele României le-a promulgat, drepturi, din punctul de vedere al guvernului, corecte. Sunt de fapt reveniri în cele mai multe cazuri la ceea ce au tăiat alţii în 2010 şi mă refer aici la faptul că alocăm toţi banii necesari -doamna ministru (Rovana Plumb, ministrul muncii-n.red.) nu vă lipseşte niciun leu - pentru plata alocaţiilor mărite pentru copii, pentru plăţile suplimentare aprobate de Parlament pentru veteranii de război, pentru foştii deţinuţi politici, pentru aviatori, personalul navigant, pentru diplomaţi, pentru grefieri, pentru toate categoriile sociale“, a spus Ponta, citat de Mediafax. În opinia asupra rectificării, Consiliul Fiscal semnalează o sumă de abateri de la regulile de prudenţă fiscal-bugetară, în primul rând depăşirea plafonului stabilit al cheltuielilor cu personalul bugetar, dar avizează pozitiv rectificarea.
Consiliul Fiscal este o instituţie ce, în mod obligatoriu, trebuie să se pronunţe în legătură cu politica fiscal-bugerată a guvernului, iar faptul că opiniile instituţiei nu au fost luate în seamă de guvern a creat polemici, mai ales în disputa legată de noul Cod fiscal.
În privinţa primei rectificări bugetare din 2015, Consiliul găseşte justificată majorarea previziunilor de venituri din impozitul pe profit cu 817 milioane de lei, având în vedere performanţele din S1 – un plus de 7,7% la încasări faţă de program.
De asemenea, creşterea previziunilor de venituri din impozitul pe venit cu 784 mil. lei este socototită justificată - gradul de realizare comparativ cu programul iniţial pentru această categorie de venituri fiind, conform raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară, de 104,4%.
De asemenea, diminuarea veniturilor din TVA cu 253 de milioane de lei permite acomodarea cu uşurinţă a impactului pe şase luni a extinderii aplicabilităţii cotei reduse de TVA la alimente având în vedere plusul de 2,8 miliarde de lei înregistrat în S1 consideră Consiliul. Însă majorarea previziunilor de venituri din CAS cu 1,8 mld. lei este considerată exagerată ca, de altfel, şi majorarea previziunilor din venituri din fonduri UE cu 1,9 mld. lei, dată fiind subperformanţa relativă la programul iniţial la finele primului semestru – intrările au însumat doar 41,9% din nivelul programat (-6,1 mld. lei).
Or, presupune Consiliul Fiscal, atingerea nivelului programat la finele anului ar presupune o triplare a sumelor primite de la UE în semestrul II comparativ cu cele din primul semestru al anului, care apare neverosimilă chiar din perspectiva unui tipar istoric de execuţie bugetară potrivit căruia aceste intrări accelerează semnificativ în a doua parte a anului.
În privinţa cheltuielilor, Consiliul se mulţumeşte să le enumere calificând însă drept surprinzătoare majorarea cu 691 de milioane de lei a cheltuielilor de capital, dată fiind subexecuţia masivă la nivelul acestei categorii de cheltuieli la finele primului semestru, gradul de realizare a programului fiind de doar 34% (-7,4 milioane). Potrivit raportului citat, convergenţa la nivelurile bugetate pentru întregul an ar implica ca fluxul de cheltuieli să crească de 4 ori în a doua parte a anului comparativ cu nivelul din primul semestru – spre referinţă, execuţia aferentă anului 2014, cu un profil relativ asemănător, a însemnat o accelerare a cheltuielilor de capital de 2,5 ori în al doilea semestru al anului comparativ cu prima parte a anului.
„Concluzionând, revizuirile ascendente de proporţii operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanţei efective la zi, rezultatul unei combinaţii între o creştere economică semnificativ superioară celei prognozate iniţial, a cărei compoziţie este favorabilă din perspectiva încasărilor de venituri fiscale, şi o îmbunătăţire a eficienţei colectării, atât ca urmare a eforturilor ANAF, cât şi, probabil, unei evoluţii prociclice a conformării la plata taxelor din partea contribuabililor”, spune raportul Consiliului.
