În conturile producătorilor agricoli români au intrat în ultimii trei ani şapte miliarde de euro sub formă de subvenţii pentru terenul pe care îl exploatează sau pentru animale, dar şi pe linia proiectelor pe bani europeni pentru agricultură, însă ţăranii continuă să îşi vândă cartofii, varza sau pepenii la marginea drumului, iar mai bine de jumătate din exporturile de alimente ale României sunt marfă brută.
Totuşi, după patru ani de primit bani europeni pentru investiţii în agricultură exporturile României pe segmentul agroalimentar au crescut de 3,5 ori, la 2,5 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010. În aceeaşi perioadă însă importurile au avansat la rândul lor cu 25%, la 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor INS.
Faţă de 2008 producătorii agricoli de pe piaţa locală au recoltat anul trecut cu 0,1 milioane de tone de grâu mai mult, 2,5 milioane de tone de porumb în plus, iar producţia de floarea-soarelui a înregistrat un avans de 0,8 milioane de tone.
Zootehnia a câştigat 1 milion de porci, 0,3 milioane de capre, însă a pierdut 0,8 milioane de bovine, respectiv 0,2 milioane de ovine.
De cealaltă parte, cu toate că are unul dintre cele mai mici parcuri de utilaje agricole din Uniunea Europeană, România a pierdut în perioada 2008-2011 aproximativ 7.500 de tractoare, 13% din total, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne.
Una dintre realizările din agricultură din perioada guvernului condus de Emil Boc a fost eliminarea embargo-ului pentru carnea de porc impus în urmă cu opt ani de autorităţile de la Bruxelles ca urmare a temerilor privind pesta porcină. Exporturile pe această linie sunt unul dintre motoarele care ar putea înclina balanţa de comerţ exterior cu alimente în favoarea României.
Guvernul a pus însă în vârful listei de priorităţi pentru agricultură stimularea comasării voluntare a terenurilor agricole, încurajarea tranzacţiilor pe bursa de cereale sau irigarea a 1,5 milioane de hectare de teren, potrivit obiectivelor asumate prin programul de guvernare. Niciunul dintre cele asumate nu au fost duse la final.
Soluţia propusă de oficialii Ministerului Agriculturii pentru stimularea comasării terenurilor a fost însă introducerea unei măsuri prin care cei ce nu îşi lucrează terenul ar fi urmat să fie amendaţi. Legea a intrat de mai multe ori în impas pentru că "în guvern s-a decis că sunt prea multe taxe" pentru ca ulterior să fie schimbată într-un proiect care vizează aplicarea de amenzi celor ce nu îşi curăţă terenurile de buruieni. Nici până acum, la mai bine de un an de la prima declaraţie, legea nu a fost trecută prin Parlament, iar în teren circa 1 milion de hectare de teren rămân în continuare nelucrate.
Guvernul Boc a mai promis în urmă cu trei ani că va asigura servicii de irigaţii pentru 1,5 milioane de hectare de teren, 18% din suprafaţa arabilă a ţării. În această perioadă suprafeţele irigate nu au depăşit 0,4 milioane de hectare, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).
Marii producători din agricultura locală au anunţat în primele luni ale anului că recoltele de cereale vor pierde până la 30% din cauza secetei de toamna trecută.
Scăderea va genera o volatilitate însemnată a producţiei agricole în acest an, în condiţiile în care anul trecut România a avut cea mai bună producţie din ultimii cinci ani. Recolta vegetală şi încasările crescătorilor de animale au adus anul trecut în economie aproximativ 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
