Ministerul Justiţiei a publicat ieri, sub presiune publică, proiectul ordonanţei de urgenţă privind gaţierea unor pedepse, text care infirmă, în bună măsură, principalul argument pentru adoptarea unei asemenea decizii, anume aglomeraţia din închisori, întrucât ar urma să fie graţiate şi pedepsele cu suspendare, nu doar cele cu executare. De această prevedere ar putea beneficia şeful PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare pentru fraudarea referendumului de suspendare a lui Traian Băsescu.
A fost publicată, de asemenea, ordonanţa de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală care prevede dezincriminarea abuzului în serviciu cu prejudiciu de sub 200.000 lei şi a „neglijenţei în serviciu“, măsură de care ar putea beneficia mulţi dintre funcţionarii publici din administraţia locală şi centrală. Procurorii DNA au transmit ieri că noua forma privind abuzul în serviciu ar dezincrimina, în parte, infracţiuni investigate în dosarul Colectiv şi cel care vizează barocamera de Spitatul Floreasca.
Măsurile ce urma să fie adoptate în totală lipsă de transarenţă nu sunt cuprinse nici în programul politic al PSD, nici în programul de guvernare, ceea ce alimentează suspiciuni grave legate de motivaţia subterană ce determină guvernul să le aprobe, suspiciuni sintetizate astfel de procurorul general al României, Augustin Lazăr: „Nu există absolut nicio justificare raţională să venim acum cu acte de clemenţă, afară de cazul că nu avem vreun interes care să fie ocult“.
În ciuda dezminţirilor premierului Grindeanu potrivit cărora ordonanţa privind graţierea nu era pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a guvernului, textul confirmă intenţia iniţiatorilor de a adopta ordonanţa, fără nicio dezbatere, în ziua de ieri, 18 ianuarie, şi iată cum. Art. 6 din ordonanţa graţierii: „Dispoziţiile prezentei ordonaţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017“. Nu există o altă justificare pentru alegerea unei astfel de zile ca termen limită înscris în ordonanţă pentru faptele graţiate, în afara ipotezei că ordonanţa urma să fie adoptată chiar ieri, 18 ianuarie.
Aproape nimeni – nici măcar „sistemul“, adică Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie sau Parchetul General – nu a cunoscut conţinutul ordonanţelor până la publicare lor, care s-a petrecut la presiunea publică, şi după ce preşedintele Klaus Iohannis a mers neinvitat şi neanunţat la şedinţa de guvern care a început în jurul orei 9 dimineaţa.
Textele nu au fost puse în dezbatere publică, cum cere legea transparenţei în administraţia publică (52/2013), care pretinde un termen minim de 10 zile de dezbatere, înainte de aprobarea unui act normativ. Există în legea amintită o procedură accelerată („În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedură de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare – art. 7 (13))“. Totuşi, nu rezultă de nicăieri urgenţa în acest caz, având în vedere că avem de-a face cu un demers pe care PSD l-a mai încercat acum mai bine de trei ani, tot ferit de ochii publicului, la care a trebuit să renunţe abia după proteste de stradă.
Felul în care partidul de guvernământ înţelege să respecte legislaţia este extrem de îngrijorător pentru că sunt încălcate principiile transparenţei, principalii actori nu sunt consultaţi cum cere legea şi, în lipsa acestor paşi legali, aproape orice poate fi legiferat în beneficiul deţinătorilor puterii.
„Nu există absolut nicio justificare raţională să venim acum cu acte de clemenţă, afară de cazul că nu avem vreun interes care să fie ocult. Nu pot să fac nicio speculaţie în acest moment, însă vom vedea că lucrurile vor ieşi la suprafaţă întotdeauna. Aşa cum este văzut proiectul de lege, nu există niciun interes prioritar naţional pentru aceste proiect de lege“, a susţinut ieri procurorul general al României Augustin Lazăr.
Ministerul Public, DNA şi CSM s-a pronunţat în ultimele zile împotriva graţierii şi a amnistiei, iar ieri asociaţiile de magistraţi Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor din România au formulat obiecţii serioase la adresa iniţiativelor guvernului.
Procurorul-şef al Direciei Naţionale Anticorupţie Codruţa Kovesi l-a acuzat pe ministrul justiţiei Florin Iordache de rea-credinţă: „De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni aces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi (a şedinţei de guvern – n.red.)? Dacă este doar o procedură de clarificare, de ce nu se discută transparent?", s-a întrebat Kovesi, la Europa FM.
Pedepsele până la cinci ani sunt graţiate
►Potrivit ordonanţei de graţiere, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei – cu executare sau cu suspendare.
►Există o serie de pedepse care nu sunt graţiate: infracţiunile grave de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, traficul de stupefiante etc.
►Ordonanţa prevede înjumătăţirea pedepsei pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femeile însărcinate şi pentru condamnaţii care au în întreţinere minori de până la cinci ani, indiferent de infracţiune.
Abuzul în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei, dezincriminat
►Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală prevede dezincriminarea abuzului în serviciu al cărui prejudiciu este sub 200.000 lei, denunţul se poate face la cel mult şase luni de la comiterea faptelor, iar neglijenţa în serviciu a fost abrogată.
►Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Pedepasa maximă pe care o riscă o persoană care sâvârşeşte această infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.
►Plângerea „persoanei vătămate” depusă în termen de şase luni maximum înseamnă însă că, dacă un primar a făcut un abuz prejudiciind instituţia pe care o conduce, cineva de acolo să facă plângere împotriva lui în chiar vremea în care el este în mandatul funcţiunii, ceea ce este puţin plauzibil.
►Neglijenţa în serviciu prevăzută de art. 298 CP dispare ca infracţiune.
