Guvernul a modificat legislaţia achiziţiilor publice, dar a decis ca, deocamdată, pragul valoric de la care serviciile şi lucrările publice pot fi contractate prin achiziţie directă să nu mai fie majorat, ci menţinut la nivelul de 15.000 euro, au declarat surse oficiale.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vlădescu, a anunţat, săptămâna trecută, că pagul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără să fie obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi majorat în şedinţa de marţi a Guvernului şi urmează să fie aplicat la noul nivel începând cu 1 ianuarie 2013.
El a precizat că propunerea sa este ca pragul achiziţiilor directe să fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finală va aparţine Guvernului.
Conform modificărilor aduse sistemului de achiziţii publice, publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contractul de concesiune de lucrări publice, dar în situaţiile în care valoarea estimată a acestuia este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 5 milioane euro.
De asemenea, contractul de achiziţie publică va fi un act asimilat actului admi-nistrativ şi nu va mai fi catalogat drept contract comercial, astfel încât toate litigiile vor fi soluţionate de curţile de apel ale secţiilor de contencios administrativ şi fiscal.
Documentaţia de atribuire va trebui să cuprindă o fişă de date a achiziţiei şi caietul de sarcini sau fişa de date descriptivă, în funcţie de tipul procedurii, ANRMAP urmând să evalueze ex-ante doar fişa de date a achiziţiei, nu şi caietul de sarcini. Orice criteriu de calificare, selecţie sau factor de evaluare care va fi inclus în caietul de sarcini şi nu se va regăsi în fişa de date sau anunţul de participare va fi considerat clauză nescrisă şi va atrage anularea procedurii de atribuire, în măsura în care clauza a fost utilizată în desemnarea ofertantului câştigător.
Pentru evitarea conflictului de interese, se va introduce obligativitatea ca prezentarea documentaţiei de atribuire, în vederea evaluării, să fie însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere a conducătorului autorităţii contractante în care să fie precizate toate persoanele care sunt implicate într-o formă sau alta în procedura de atribuire, iar în termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor autoritatea să publice în SEAP denumirea tuturor ofertanţilor.
Se va considera că o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 70% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin cinci oferte care nu sunt considerate inacceptabile şi/sau neconforme, atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor, calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare. În prezent se consideră că o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin 5 oferte care nu sunt considerate inacceptabile şi/sau neconforme, atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare.
"Din practică s-a constatat că de cele mai multe ori autorităţile contractante atunci când stabilesc valoarea estimată au în vedere preţurile maximale practicate pe piaţă, ceea ce conduce la concluzia că procentul de 85% este mult prea apropiat de valoarea estimată având în vedere intervalul de încadrare a acestor preţuri ce conţine diferenţe majore între nivelul minim şi cel maxim, iar obligaţia de a solicita justificarea detaliată a preţului conduce la întârzieri în derularea procedurilor de atribuire", este explicaţia Guvernului.
Termenul de evaluare a ofertelor va fi majorat de la 20 de zile la maximum 25 de zile, autoritatea contractantă putând prelungi acest termen doar cu notificarea prealabilă a tuturor ofertanţilor. Astfel, în termen de 25 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în invitaţia de participare/anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire dacă oferta respectivă în-deplineşte toate condiţiile de admisibilitate care rezultă din documentaţia de atribuire şi actele anexate. În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepţia situaţiilor în care autoritatea contractantă reevaluează ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului, a unei hotărâri judecătoreşti sau a recomandărilor observatorilor Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă stabileşte totodată că preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) nu va putea deţine mandate consecutive, în condiţiile menţinerii actualei modalităţi de alegere a acestuia. Preşedintele CNSC va fi ales pe o perioadă de trei ani şi va putea exercita cel mult două mandate, fără însă ca acestea să fie consecutive.
Conform noilor reguli, CNSC va avea obligaţia de a publica pe site întrega decizie pe care o pronunţă într-un caz, nu numai minuta, iar până la data de 31 ianuarie a fiecărui an va publica pe internet numele operatorilor economici care în decursul anilor precedenţi au înregistrat un număr semnificativ de contestaţii respinse.
Preşedintele ANRMAP a mai precizat că, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă, va fi adoptată şi o hotârare de guvern care va modifica legislaţia secundară cu privire la procedurile de achiziţie publică, astfel încât, de exemplu, o autoritate contractantă să fie obligată să publice în SEAP toate ordinele de plată emise în favoarea operatorului căruia i s-a atribuit un contract de achiziţie publică.
Chiar şi ANRMAP are probleme cu achiziţiile: CNSC îi suspendă licitaţia tocmai la un ghid de practici
Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor a suspendat o licitaţie iniţiată tocmai de Autoritatea de Reglementare a Achiziţiilor Publice, pentru angajarea unui consultant care să ajute instituţia la elaborarea chiar a unui ghid de bune practici în licitaţii, după ce o firmă a contestat documentaţia. Ghidul de bune practici ar urma să fie elaborat pentru achiziţiile publice aferente proiectelor finanţate din fonduri comunitare.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat în urmă cu două săptămâni că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) vrea să contracteze servicii de consultanţă estimate la circa 4 milioane de lei fără TVA, finanţate de UE, pentru inventarierea problemelor cu care se confruntă beneficiarii de bani europeni şi elaborarea unor norme în domeniul acestor achiziţii.
Licitaţia iniţiată de ANRMAP pentru ghidul de "bune practici" prin care această instituţie doreşte să explice potenţialilor beneficiari de fonduri europene cum să elaboreze documentaţii ireproşabile a fost blocată însă de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) chiar pentru probleme reclamate în cazul documentaţiei de atribuire redactată de autoritatea în domeniu. Documentaţia de atribuire a ANRMAP a fost contestată de una dintre firmele de consultanţă participante, iar CNSC a dispus suspendarea licitaţiei până la soluţionarea fondului cauzei.
Şeful ANRMAP, Dan Vlădescu, a afirmat la finele lunii octombrie într-o dezbatere pe tema blocajelor în implementarea proiectelor europene, că perioada de finanţare care se încheie la finalul anului 2013 este una "mai mult sau mai puţin pierdută" şi că ar fi necesară consultanţa Comisiei Europene pentru un alt sistem. Din cauza neregulilor identificate în derularea licitaţiilor publice, Comisia Europeană a decis, în luna octombrie, să presuspende cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, respectiv "Transport", "Regional" şi "Creşterea competitivităţii economice", România având la dispoziţie două luni pentru remedierea deficienţelor. (Thomas Dincă)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
