Guvernul nu vede riscuri "deosebite" care să afecteze sensibil perspectivele macroeconomice şi bugetare până la sfârşitul anului, susţinând că există incertitudini cu privire la impactul final al secetei asupra Produsului Intern Brut şi consecinţele unui declin mai puternic al PIB în zona euro.
Guvernul estimează, în raportul de două pagini şi jumătate, că inflaţia va creşte până la circa 5% la sfârşitul anului, ca urmare a efectelor nefavorabile ale secetei asupra preţurilor la alimente. Însă, rata anuală a inflaţiei a depăşit încă din septembrie nivelul de 5%. Rata lunară a inflaţiei a fost în septembrie de 1,2%, mai mult decât dublă faţă de aşteptări, în condiţiile creşterii preţurilor la alimente cu 2,3% - cea mai mare creştere lunară din ianuarie 2003, după cum au observat analiştii. Prognozele analiştilor privind inflaţia de la finele anului se îndreaptă spre 5,5-6%. Executivul încă mai speră la o creştere economică de aproximativ 1% în acest an, în timp ce majoritatea analiştilor din bănci şi-au ajustat prognozele spre 0,5%.
Motorul creşterii îl reprezintă cererea internă, consumul final urmând să se majoreze cu 0,7% şi formarea brută de capital fix, cu 6,4%, în timp ce exporturile ar urma să înregistreze un avans de 2%, în viziunea Guvernului. "În semestrul al doilea se estimează o îmbunătăţire a cererii interne ca urmare a creşterii veniturilor salariale ale personalului bugetar şi a veniturilor nete din pensii, dar şi un efect pozitiv al investiţiilor publice", potrivit raportului. Însă, creşterea salariilor este practic anulată de inflaţie. Deficitul de cont curent extern este proiectat să se reducă la 4% din PIB în 2012, "deoarece intrările de capital vor continua să fie reduse".
Ce se întâmplă cu bugetul
Reducerea absorbţiei fondurilor europene, deteriorarea situaţiei sectorului financiar extern şi creşterea explozivă a preţului internaţional al petrolului ar putea să aibă implicaţii negative la nivelul bugetului, în opinia Executivului.
"O reducere a absorbţiei fondurilor europene faţă de nivelurile programate ar afecta nivelul veniturilor bugetare pe acest an, caz în care se vor lua măsuri corespunzătoare de reducere a cheltuielilor şi încadrarea în deficitul bugetar estimat. De asemenea, pot exista riscuri de finanţare a deficitului bugetar ca urmare a deteriorării situaţiei sectorului financiar extern sau a unei creşteri explozive a preţului internaţional al petrolului", se arată în raport.
Guvernul crede că până la sfârşitul anului se vor înregistra "progrese" în procesul de reducere a arieratelor în cadrul companiilor monitorizate, astfel încât să se ajungă la 9 mld. lei faţă de 13 mld. lei înregistrate la sfârşitul primului semestru din 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
