Bugetul a revenit pe deficit în luna mai, după ce în aprilie s-aînregistrat un uşor excedent, cheltuielile cu bunuri şi serviciipe care le face statul înregistrând o creştere de 18,2% faţă deaceeaşi lună de anul trecut, la 2,4 mld. lei, în timp cecheltuielile de personal au scăzut cu 21,2%, la 3,2 mld. lei.
În primele cinci luni cheltuielile cu bunuri şi servicii aufăcut un salt de 10,5% faţă de perioada ianuarie -mai 2010, la 11,8mld. lei.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut an de an şinici criza nu a reuşit să le domolească.
Conform explicaţiilor Finanţelor, la bugetul de stat creştereape cinci luni a fost de 9,2% ca urmare a reclasificării unorcheltuieli la bunuri şi servicii la Ministerul Sănătăţii, iar labugetele locale majorarea a fost de 18,5% ca urmare a preluăriispitalelor de către unităţile administrativ teritoriale. În ceea cepriveşte bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale desănătate, Finanţele explică majorarea cheltuielilor cu bunuri şiservicii cu 14,8% prin plăţile efectuate pentru servicii medicaleşi medicamente.
Scăderi ale cheltuielilor comparativ cu primele cinci luni deanul trecut s-au înregistrat la subvenţii (-21,3%), cheltuieli depersonal (-19,9%), cheltuieli de capital (-5,4%) şi asistenţăsocială (-3,1%), potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 34,7% caurmare a datoriei contractate pentru finanţarea deficitelorbugetare acumulate din anii precedenţi şi a celor curente.
Pe partea de încasări, creşterea TVA cu 33,3% în luna mai, la3,6 mld. lei, şi majorarea încasărilor din accize cu 46,8%comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, la 1,6 mld. lei, au adusun plus al veniturilor de 9,2% în mai, până la 12,7 mld. lei.
TVA aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind a douaresursă pentru bugetul general după contribuţiile sociale. Lanivelul contribuţiilor sociale s-a înregistrat o creştere de11,6% în mai, la 4,1 mld. lei, iar încasările din impozitareaprofitului au scăzut cu 6,7% faţă de mai 2010.
Pe ansamblul primelor cinci luni veniturile totale au ajuns la70,7 mld. lei, în creştere cu 10,1% faţă de anul precedent, înprincipal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoareadăugată (+35,6%), accize (+28,2%) şi venituri din capital(+39,8%). La nivelul cheltuielilor s-a înregistrat o scădere de3,4% comparativ cu primele cinci luni de anul trecut, la 78,2mld. lei.
Încasările din contribuţii de asigurări sociale au depăşit cu3,2% nivelul din primele cinci luni din 2010, iar încasările dinimpozitul pe profit au fost cu doar 0,2% peste valoarea de anultrecut. Principalul decalaj se menţine la încasările din impozitulpe venit, care s-au diminuat cu 1,2%.
Dacă în luna aprilie bugetul general înregistra un excedent de829 mil. lei, în mai deficitul a fost de aproximativ 3 mld. lei. Peansamblul primelor cinci luni deficitul bugetar a ajuns la 7,4 mld.lei, reprezentând 1,36% din PIB.
"S-a înregistrat un deficit destul de mare în mai. Dar trebuiesă avem în vedere faptul că în aprilie s-au încasat impoziteletrimestriale pe profit. Finanţele sunt în grafic pentru atingereaţintei de deficit la jumătatea anului. Iar dacă nu se produce underapaj, este realizabilă şi ţinta anuală de deficit de 4,4% dinPIB", a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele ConsiliuluiFiscal.
Amploarea dezechilibrului bugetar a depăşit estimările iniţialeindicate atât de ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, câtşi de reprezentantul României la FMI Mihai Tănăsescu.
Tănăsescu spunea la începutul lunii iunie că datele preliminareindică un deficit bugetar de 1,2% din PIB la sfârşitul lunii mai,atenţionând că cifrele arată necesitatea menţinerii prudenţei.Aceeaşi cifră a fost indicată şi de ministrul finanţelor.
Analiştii consideră că este realizabilă ţinta de deficit bugetarstabilită pentru jumătatea anului, de 2,3% din PIB, fiindplauzibilă şi ţinta anuală setată la 4,4% din PIB (24 mld. lei).Însă, dacă s-ar menţine pasul de creştere al deficitului din lunamai, de 3 mld. lei, şi în următoarele şapte luni, s-ar ajunge la undeficit de 28 mld. lei, peste ţinta anuală de 24 mld. lei.
"Am spus că surplusul din aprilie este temporar, nesustenabil.S-a obţinut pe fondul ajustării unor cheltuieli, în special pentruinvestiţii. Probabil au fost stopate nişte proiecte. Creştereadeficitului ar putea să indice că proiectele au fost reluate. Dacăasta este explicaţia, atunci evoluţia este îmbucurătoare", acomentat Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Ar putea fi reduse contribuţiile?
În ceea priveşte posibilitatea reducerii contribuţiilor socialeîn a doua parte a anului, Dumitru a spus că este posibilă doardacă economia creează spaţiu fiscal. "Până acum nu există indiciică va exista un spaţiu fiscal suplimentar. Este prematur să nepronunţăm. Economia a crescut în primul trimestru, însă recuperareaeste fragilă. Avem nevoie de prudenţă la nivelul bugetului", aspus preşedintele Consiliului Fiscal.
La rândul lui, Chideşciuc crede că nu este exclusă posibilitateareducerii contribuţiilor sociale în a doua jumătate a anuluiavând în vedere evoluţia încasărilor bugetare de până acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
