Ajustarea prognozei de creştere economică la 1,7% este prima acceptare oficială că evoluţia PIB în acest an va fi sub aşteptările pe care a fost fundamentat la finalul anului trecut bugetul pe 2012. Institutul de Statistică a ajustat declinul economiei din 2009 de la -7,1% la -6,6%, iar pentru 2010 indică o scădere mai mare a PIB real, de -1,6%, faţă de -1,3%. Anul trecut creşterea economică a fost de 2,5% şi rămâne de văzut dacă şi acest nivel va fi ajustat în următori ani de INS.
Ajustarea estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză se înscrie în tendinţa conturată de la începutul acestui an de reducere a previziunilor privind creşterea economică având în vedere contextul internaţional şi încetinirea comerţului extern.
Bugetul pentru acest an a fost fundamentat pe o creştere economică de 1,8-2,3% şi apare întrebarea cât de realiste rămân aşteptările de creştere a veniturilor în condiţiile în care economia nu va mai performa atât de bine.
Dacă economia va încetini puternic în 2012, se diminuează vizibil şansele de a vedea o creştere a veniturilor cu 7,5% faţă de încasările din 2011 şi cu atât mai mult şansele de atingere a ţintei de deficit bugetar de 1,9% din Produsul Intern Brut pe metodologia cash şi de sub 3% din PIB pe metodologia ESA - care oricum sunt foarte ambiţioase şi în contextul unei creşteri economice similare celei din 2011 (de 2,5%).
În plus, înrăutăţirea situaţiei economice externe poate influenţa nefavorabil economia României, cu impact nefavorabil asupra veniturilor bugetare. În situaţia în care Finanţele vor urmări atingerea ţintei procentuale de venituri, setată la 33,7% din PIB, care este destul de ambiţioasă, se va crea un plus de resurse pentru majorarea salariilor.
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an a urcat cu aproximativ 30 mld. lei, la 609 mld. lei, după revizuirea în sus a cifrei pentru anul trecut.
Anul trecut Ministerul Finanţelor nu a reuşit să respecte obiectivul stabilit pentru venituri de 33% din PIB, procentul fiind de doar 31,4%.
"Presupunând că prognozele veniturilor bugetare exprimate ca procent din PIB sunt rezonabile, ar putea părea că s-a creat un spaţiu pentru majorarea cheltuielilor în condiţiile menţinerii aceluiaşi deficit. În acest caz ar fi vorba de o posibilă majorare a cheltuielilor de aproximativ 10 mld. lei, ceea ce probabil ar oferi spaţiu implementării simultane a celor două măsuri de creştere a veniturilor salariale de care se vorbeşte în prezent", a comentat Vlad Muscalu, economist al ING Bank. Totuşi el susţine că datele de anul trecut sugerează că prognozele de venituri pot avea erori semnificative - acestea au fost estimate ca aproximativ 33% din PIB, însă au fost 31% din PIB, diferenţa de 2% din PIB însemnând chiar mai mult de suma de 10 mld. lei menţionată mai sus.
"Era de aşteptat ca autorităţile să revizuiască în scădere dinamica de creştere a PIB-ului, însă prognoza de creştere a PIB mi se pare prea optimistă în condiţiile semnalelor venite atât de pe plan intern, cât şi extern şi a crescut probabilitatea ca economia românească să stagneze anul acesta. Bugetul nu a fost realist încă de la aprobare, mai ales că se bazează pe creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB la 33,7%, în condiţiile în care s-au situat la 31,4 % din PIB în 2011 şi nu s-au reuşit progrese în privinţa colectării veniturilor în toţi aceşti ani. Problema nu este că nu ar exista spaţiu suficient pentru îmbunătăţirea colectării taxelor, ci problema este la nivel de voinţă politică şi ineficienţă a administraţiei publice", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Deşi cheltuielile ar trebui revizuite în scădere, Hăncilă aminteşte că tendinţa actuală este către creşterea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care se vorbeşte de majorarea salariilor bugetarilor cu 16% pe fondul strategiilor pur electorale şi care par să ignore încetinirea drastică a exporturilor, precum şi al presiunilor exercitate asupra creşterii economice de dificultăţile de creditare ale sectorului privat. Ţintele negociate cu FMI şi Comisia Europeană în legătură cu veniturile şi deficitul bugetar sunt în sumă absolută, dar raportul la buget şi strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014 indică şi ţinte ale veniturilor bugetare şi deficitului ca pondere în PIB, care teoretic trebuie ajustate în jos, având în vedere raportarea la un PIB mai mare.
În 2011 Finanţele au reuşit să raporteze plusul de venituri bugetare prognozat, de circa 7% comparativ cu 2010, însă creşterea încasărilor a fost obţinută în condiţiile unei creşteri economice de 2,5%, mai mare cu un punct procentual faţă de bugetul iniţial.
Toate guvernele care s-au perindat în ultimul deceniu au susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv golit de conţinut vânturat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 31-33%.
Vlad Muscalu de la ING a amintit că spaţiul legal pentru o rectificare bugetară pare limitat, având în vedere că legea responsabilităţii fiscale nu permite rectificări bugetare în primele şase luni ale anului, modificarea cheltuielilor cu personalul sau ajustarea acestora cu 180 de zile înainte de expirarea mandatului. "Totuşi prevederi ale acestei legi au fost ocolite anul trecut, deci o asemenea mişcare nu ar reprezenta o premieră. Însă o abatere de la această lege alături de amânarea unor reforme structurale reprezintă posibile puncte negative pentru perspectiva rating-ului României."
În ultimii doi ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate. Ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI au fost îndeplinite, însă uneori rezultatele au fost obţinute prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
