Guvernul nou instalat, care a fost învestit în Parlament în baza unui program de guvernare „subţire“ la modul propriu (doar 13 pagini), va prezenta Legislativului, odată cu proiectul bugetului pe 2016, un „plan de acţiune sectorial“ ce va cuprinde principalele direcţii pe care le va urmări Executivul.
„Sigur, nu va fi depus ca un act normativ, ci va însoţi bugetul, pentru că acest «plan de acţiuni sectioriale» va fi legat în mare parte de buget. E ceea ce ne propunem noi să facem anul care vine pe fiecare domeniu în parte“, a anunţat premierul sâmbătă, după o şedinţă de guvern informală.
În două ieşiri publice – conferinţa de presă de după şedinţa de sâmbătă a Executivului şi un interviu la Radio România Actualităţi – premierul abia instalat a dat câteva detalii despre modul în care vede guvernareea şi parcursul ei. Potrivit premierului, proiectul de buget pentru 2016 va fi gata la nivelul guvernului până la finele primei decade din decembrie. Există un proiect de buget al fostului guvern pe care actualul Executiv îl examinează şi care prevede un deficit bugetar 2,95% din PIB pe ESA, deficit din care vor fi acoperite, în parte, majorările salariale decise în acest an. Ultimele aceste majorări, aprobate de Parlament în chiar ziua în care Cioloş a fost desemnat premier, prevăd majorarea salariilor bugetarilor (care nu au primit alte majorări) cu 10%, efortul financiar doar pentru acest aspect fiind de 3 mld. lei anual. În total, toate majorările de salarii, pensii şi indemnizaţii înseamnă un efort bugetar în 2016 de 13,6 mld. lei, adică 1,9% din PIB la nivelul unui produs intern brut estimat de 709 mld. lei pentru 2015 şi de 1,8% din PIB, la un produs intern brut de 746 mld. lei prognozat de fostul guvern pentru 2016.
Premierul este încă rezervat când vine vorba despre aceste majorări şi a repetat la sfârşitul săptămânii trecute că guvernul său va respecta „ţintele convenite“ de deficit, dar nu a precizat şi care ţinte – cele ce derivă din Tratatul de la Maastricht care limitează deficitul bugetar la 3% din PIB sau cele din compactul fiscal care limitează deficitul bugetar structural la 1% din PIB, caz în care, în 2016, România ar trebui să aibă un deficit bugetar de 1,2% din PIB.
Premierul a spus că miniştrii au solicitat un răgaz pentru a vedea alocările pe ministere făcute de fostul guvern: „Le-am dat termen până duminică seară să îşi clarifice aceste proiecte cu care vor să vină în bugetul pentru 2016 şi, luni după-amiază (în această după-amiază - n.red.), vom avea din nou o întâlnire informală de guvern aici, la Palatul Victoria“.
Potrivit premierului, în această etapă se discută deocamdată de alocările bugetare, plafoanele bugetare pe diferitele ministere: „Apoi o să discutăm şi de cifrele, de calculele privind veniturile şi vizavi de legislaţia deja adoptată şi ce putem acoperi“.
Cât despre proiectele pe care le-a promis fostul premier Victor Ponta - legea redevenţelor sau legea salarizării - şi acestea sunt în analiză, a spus Cioloş.
În paralel cu noul buget, la Parlament va fi depus şi un „plan de acţiune“ care a făcut obiectul primei şedinţe de guvern „informale“ de sâmbătă.
A fost stabilit un „grup de lucru interministerial“ coordonat de vicepremierul Costin Borc, ministru al economiei, şi care urmează să integreze reprezentanţi din mediul de afaceri în această echipă, urmând să identifice sectoarele ce trebuie dezvoltate şi dincolo de mandatul actualului guvern.
POR a fost deblocat. Absorbţia, 70% la finalul anului
Premierul a anunţat la Radio România Actualităţi că Programul Operaţional Regional (POR) „s-a deblocat deja“ după o discuţie cu comisarul european pentru politică regională Corina CreŢu (foto), aflată săptămâna trecută în România. „Spuneam, ieri (sâmbătă - n.r.), de exemplu, pe Programul Operaţional Regional, că programul era blocat. Ei, s-a deblocat deja, de ieri, după o discuţie cu doamna comisar (comisarul european Corina Creţu – n r.), pentru că, între timp, am aflat că autorităţile, administraţia de la Ministerul Fondurilor Europene şi de la Ministerul Dezvoltării Regionale furnizaseră clarificările aşteptate de Comisia Europeană legat de anumite proiecte“, a declarat premierul. România are, probabil, un grad de absorbţie a fondurilor europene „cam la 60%“ şi, dacă lucrurile merg bine, se va ajunge la „undeva în jur de 70%“.
Miniştrii au semnat declaraţii de integritate
Premierul Dacian Cioloş a anunţat la RRA că le-a recomandat miniştrilor să semneze o declaraţie de integritate, precizând că i se pare important ca semnalul pentru transparenţă şi integritate să fie dat chiar de la nivelul guvernului.
„Această declaraţie de integritate pe proprie răspundere a fost semnată de miniştri, nu le-am impus eu, ci le-am recomandat. Sunt nişte criterii de integritate care au fost sintetizate de mai multe organizaţii neguvernamentale, de mai mulţi ani de zile lucrează pe acest domeniu“, a declarat prim-ministrul. Premierul a adăugat că este important să se dea semnalul că „lucrurile trebuie să se schimbe măcar acum, în al 12-lea ceas“.
Miniştrii au semnat săptămâna trecută pe proprie răspundere declaraţii de integritate ce conţin criterii clare propuse de 35 de organizaţii nonguvernamentale, asumându-şi astfel că nu sunt implicaţi în cazuri de corupţie, potrivit ONG România Curată.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al guvernului
Dan Suciu (foto) va fi purtătorul de cuvânt al guvernului, premierul Dacian Cioloş precizând, la finele săptămânii, că acesta va îndeplini funcţia începând de astăzi. Dan Suciu, care din noiembrie 2014 era purtător de cuvânt al BNR, a mai fost purtător de cuvânt al guvernului în perioada în care Executivul a fost condus de Mihai-Răzvan Ungureanu.
El a fost anterior redactor-şef al postului TV Money Channel şi a mai lucrat ca redactor şi redactor-şef la săptămânalul Privirea, specializat fiind în economie, iar ulterior la revista Banii Noştri
şi la săptămânalul Prezent. Dan Suciu este absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, şi are un master de Politici Publice
