Menţinerea la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună, creşterea la 1.200 de lei brut pe lună şi majorarea la 1.200 de lei pe lună cu condiţia ca firmele să nu fie impozitate pentru diferenţa de 150 de lei sunt cele trei variante de lucru pentru salariul minim pentru 2016. Acestea au fost discutate la finalul săptămânii trecute, într-o întâlnire informală, de către ministrul muncii Ana Costea şi ministrul finanţelor Anca Dragu împreună cu liderii sindicatelor şi cei ai patronatelor.
Cele cinci organizaţii sindicale şi o organizaţie patronală - Concordia- au susţinut creşterea, necondiţionată, a salariului minim de la 1.050 de lei brut pe lună la 1.200 de lei brut pe lună. Pe de altă parte, alte patronate – cum este cazul CONPIROM (Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România) - au cerut menţinerea salariului minim la nivelul actual, în timp ce reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au adus în discuţie un studiu pe care l-au făcut, ale căror rezultate arată că 62% dintre proprietarii IMM-urilor care au participat la sondaj vor face disponibilizări în cazul în care salariul minim va creşte de anul viitor.
Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale „Cartel Alfa“, spune că organizaţiile sindicale solicită în primul rând o creştere necondiţionată a salariului minim la 1.200 de lei brut începând cu anul viitor, dar că, în cazul în care nu e posibilă această măsură, sindicatele sunt dispuse să accepte şi o creştere salarială la 1.200 de lei brut fără ca angajatorul să plătească taxe pe diferenţa venită din majorarea de la 1.050 la 1.200 de lei.
„S-a discutat despre o posibilă pierdere la fondul de pensii ca urmare a faptului că angajatorul nu va mai plăti contribuţiile aferente diferenţei de la 1.050 de lei la 1.200 de lei, însă această pierdere este acoperită din majorarea salariului mediu estimată pentru anul viitor, de 5-6%“, a mai spus Bogdan Hossu.
De altfel, o noutate adusă în discuţiile privind creşterea salariului minim de anul viitor a venit de la Florian Costache, preşedintele Consiliului Economic şi Social (CES), care a propus majorarea salariului minim de la 1.050 la 1.200 de lei brut pe lună cu condiţia ca angajatorii să aibă acelaşi regim de impozitare ca la 1.050 de lei, chiar dacă acordă salarii brute cu 150 de lei mai mari.
„Salariile trebuie să crească, şi spun asta în calitate de şef de patronat, pentru că, în timp ce ungurii au un salariu minim de 350 de euro, la noi, din 1.050 de lei brut pe lună, angajaţii au o putere de cumpărare de 777 de lei (salariul net- n.red.). Dar dacă se menţine acelaşi nivel de impozitare şi la 1.200 de lei brut, IMM-urile vor fi afectate, pentru că o creştere salarială de 150 de lei brut înseamnă foarte mult pentru un IMM. Riscăm să ne trezim cu transformarea contractelor de muncă ale angajaţilor din IMM-uri din 8 ore în 4 ore din cauza taxării“, a explicat Florian Costache, care este şi preşedintelele Patronatului Naţional Român.
El a admis că, în prezent, din cauza fiscalităţii ridicate pe forţa de muncă, „micii buticari“ îşi plătesc salariaţii la gri, întrucât vânzătorii au contracte de muncă cu salariul minim, iar diferenţa de până la 1.500 de lei net – cât câştigă un vânzător- este plătită la gri.
Cu această propunere de menţinere a impozitării la nivelul de 1.050 în cazul creşterii salariului minim la 1.200 de lei nu este însă de acord Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, care spune că toate “cadourile” date mediului de afaceri prin Codul Fiscal se întorc acum înapoi un bumerang.
“Dacă nu se achită toate taxele la bugetul de stat odată cu creşterea salariului minim la 1.200 de lei începând cu anul viitor, vom avea o problemă cu deficitul, având în vedere că în bugetul pentru 2016 încasările din impozitul pe salarii sunt destul de mari, iar nivelul deficitului asumat este discutabil. Vrem să evităm o rectificare bugetară negativă la jumătatea anului viitor”, a spus Costin.
În mod surprinzător, şi reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia, care deserveşte interesele multinaţionalele, au fost de acord cu creşterea necondiţionată a salariului minim la 1.200 de lei brut, întrucât companiile pe care le reprezintă (multinaţionale din energiem petrol, gaze, auto, transport) oferă salarii peste nicest nivel.
O nouă discuţie cu sindicatele, patronatele şi cu reprezentanţii Guvernului pe tema salariului minim va avea loc până la finalul anului pentru a decide care va fi valoarea pentru anul 2016.
Cu un salariu minim de 235 de euro brut pe lună, România este pe penultimul loc în UE, în faţa Bulgariei, în topul ţărilor cu cele mai mici salarii minime. În Cehia, salariul minim este de 332 de euro, în Polonia este de 410 euro, în Spania este de 760 de euro, iar în Germania este de 1.470 de euro, potrivit datelor Eurostat.
Ce se întâmplă cu costul total al angajatorului în fiecare scenariu?
♦ Dacă salariul minim rămâne la 1.050 de lei brut pe lună, angajatorul va avea un cost total de 1.292 de lei pe lună pentru ca fiecare angajat plătit la nivelul minim să primească „în mână” suma de 777 de lei.
♦ Dacă salariul minim creşte la 1.200 de lei brut pe lună, compania va avea un cost total de 1.476 de lei pe lună pentru ca fiecare angajat să primească o sumă netă de 878 de lei pe lună.
♦ Dacă salariul minim creşte la 1.200 de lei brut pe lună, dar angajatorul nu mai plăteşte contribuţii pentru diferenţa de 150 de lei, atunci costul total al angajatorului va fi de 1.525 de lei pe lună, cu 49 de lei mai mare. Atenţie însă: angajatorul va trebui să susţină - în costurile totale- inclusiv creşterea privind contribuţia angajatului la bugetul de stat, care se majorează de la 273 de lei (aferentă nivelului salarial de 1.050 de lei brut) la 322 de lei (pentru 1.200 de lei brut).
