Eveniment

Guvernul Cioloş „sparge“ în 2016 cu 16 mld. lei mai mult decât Ponta

Guvernul Cioloş „sparge“ în 2016 cu 16 mld. lei mai...

Autor: Iulian Anghel

07.12.2015, 00:08 5261

Guvernul Cioloş a pro­gra­mat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 mld. euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creş­tere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace.

Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la bu­get, ră­mânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe stan­dardul european de con­ta­bilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe cash.

Guvernul a publicat la sfârşitul săp­tă­mâ­nii proiectul de buget pe 2016 care an­ti­cipează un Produs Intern Brut de 746,6 mld. lei, o creştere economică de 4,1%, ve­nituri bugetare de 31% din PIB (231 mld. lei) şi cheltuieli bugetare de 33,8% din PIB ( 252 mld. lei). Gu­ver­nul esti­mea­ză pentru 2016 o inflaţie de 0,5%, un curs leu/euro de 4,44 lei şi un câştig sala­rial mediu net la 1.950 de lei.

Acceptând fără să crâcnească majo­ră­rile de indemnizaţii şi salarii din do­me­niul public decise de Executivul an­terior, gu­vernul a blocat însă, în nu­mele păs­trării com­petitivităţii eco­no-mice, majo­rarea pre­conizată a salariului mi­nim brut de la 1.050 de lei la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, ceea ce îi afec­tea­ză în ma­joritate pe cei cu salarii mici din do­me­niul privat. Mai mult, guvernul va ma­jora, de la 1 ia­nua­rie, cu doar 0,1% con­tribuţia la pilo­nul II de pensii, faţă de creş­terea anterior pre­văzută de 0,5%.

Creşterea cheltuielilor în bugetul din 2016 comparativ cu 2015 se înregis­trea­ză în principal în zona salariilor, a in­dem­ni­zaţiilor şi a consumului admi­nis­tra­ţiei: sunt 5,4 mld. lei în plus pentru sa­larii, 3,7 mld. lei pentru cheltuieli de bunuri şi ser­vi­cii, alte 4 miliarde pen­tru asistenţă so­cia­lă şi abia patru mi­liarde de lei în plus pen­tru investiţii (faţă de estimarea de chel­tuieli pentru acest an, pentru că faţă de prevederile buge­tului din 2015 ele sunt în scădere).

În ciuda schimbării de guvern, mo­dul în care este structurat bugetul pentru 2016 este cvasiidentic cu anii anteriori, lipsit de explicaţii limpezi. De plidă, nu oferă motive pentu majorarea bugetelor Apărării, Internelor sau SRI sau pentru micşoarea bugetului Muncii – explicaţia trebuind să fie dedusă: pen­siile foştilor angajaţi ai acestor structuri vor fi plătite din bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor. Această practică va crea însă multe complicaţii pentru cine va voi să ştie anul viitor care este situaţia fondului de pensii. Avem de-a face, prin urmare, cu un buget la fel de lipsit de transparenţă ca şi precedentele.

Proiectul de buget prevede pentru investiţii 37,7 mld. lei (17 mld. lei fonduri UE, 19,2 mld. lei bani din buget, 500 mil. lei împrumuturi şi 1 mld. lei alte trans­feruri), faţă de o estimare de cheltuieli de investiţii de 33,7 miliarde de lei în acest an, în creştere cu 12%.

Însă anul acesta pentru investiţii au fost alocaţi în legea bugetului 44,8 mi­liar­de de lei, ceea ce înseamnă că buge­tul de investiţii pentru 2016 înregis­trea­ză, de fapt, o scădere scriptică de 15% - com­parând prevederile celor două bugete.

Ca şi în anii trecuţi, bugetul pe 2016 mi­zează masiv pe fonduri euro­pene (17 mld. lei, adică aproape 4 mld. euro, per­for­manţă anuală pe care România nu a atins-o niciodată în cei nouă ani de la aderare), însă nerealizarea investiţiilor în acest an – care permite guvernului să sublinieze acum o creştere procentuală a investiţiilor pro­gramate – este cauzată de chiar supraestimarea veniturilor din fondurile UE.

Realitatea este că investiţiile din buget programate (cheltuielile de capital) sunt în bugetul din 2016 de 2,56% din PIB, adică aproape de nivelul celor înregistrate în 2014, de 2,5% din PIB (nominal sumele sunt mai mari cu 2,5 mld. lei, ca urmare a avansului PIB).

În 2015, cheltuielile de capital sunt estimate la 2,51% din PIB. Cum bugetele din 2014 şi 2015 au fost cel mai vitrege cu investiţiile din ultimii zece ani, nu se poate spune, prin urmare, despre bugetul din 2016 că este unul orientat spre investiţii, ci că este unul care încearcă mai degrabă să facă faţă avalanşei de cheltuieli rezultate din majorările salariale şi de indemnizaţii.

Ministerul Finanţelor mizează, prin urmare, pe o creştere economică de 4,1% pe care o anticipează venind din con­sum şi investiţii.

Consumul final ar urma să contribuie la această creştere economică, potrivit prog­nozelor guvernului, cu 3,2%, iar investiţiile cu 1,4%. Prin admiterea tuturor majorărilor de salarii guvernul a consimţit să contribuie la creşterea economică generată de avansul consumului, dar a sacrificat participarea sa la creşterea prin investiţii păstrând cheltuielile de capital la un nivel de avarie.

La o creştere economică de 4,1%, Mi­nisterul Finanţelor prevede venituri totale de 231 de miliarde lei (31% din PIB), în creştere cu 1,6% faţă de anul curent, la un PIB estimat de 746,6 mld. lei. Cheltuielile cresc însă cu 6,7%.

Potrivit proiectului, pe zona de TVA bugetul va încasa în 2016 în minus 4,7 miliarde de lei faţă de încasările estimate în acest an (minus 8%). Veniturile din TVA vor fi de 52 mld. lei, faţă de 57 mld. lei în acest an, ca urmare a re­ducerii TVA de la 24% la 20%. Ar urma, în schimb, să crească veniturile din accize cu 1,3 mld. lei, până la 27,3 mld. lei.

Contribuţiile din asigurări sociale vor ajunge la 61,7 mld. de lei faţă de 57,3 mld. lei an acest an (plus 7%). Veniturile din impozitul pe salarii rămân la acelaşi nivel – 26 mld. lei – dar cele din impozitul pe profit vor fi mai mari cu 700 mil. lei, până la 14,3 mld. lei.

Sumele primite de la UE ar urma să fie de 13 miliarde de lei (plus 3%). Impozitele pe taxe şi proprietate vor aduce venituri de 5,9 miliarde lei. Cheltuielile bugetului cresc în proiectul de buget cu 6,7% (15,8 miliarde de lei), până la  252 de miliarde de lei. Proiectul explică situaţia: majorările salariale decise au un efect bugetar de 13 mld. lei. Prin urmare, cheltuielile de personal au fost estimate la 57 de miliarde de lei, în creştere cu 10,4% faţă de anul curent (7,7% din PIB).

Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 4,6%, la 79 mld. lei (10,6% din PIB).

Cheltuielile cu bunuri şi servicii se situează la 43 de miliarde de lei (plus 10% an/an). Cheltuielile cu dobânzile ajung la 11 mld. lei (plus 14%).

Veniturile bugetului pe anul 2016 sunt programate să fie cu 1,6% mai mari decât în 2015, echivalent a 31% din PIB

Veniturile bugetului în 2016 sunt preconizate să crească cu doar 1,6% în 2016 faţă de 2015. Bugetul integrează reducerea TVA la alimente (de la 24% la 9%) şi generală (de la 24% la 20%) preconizând venituri din această sursă cu aproape 5 mld. lei mai mici. În rest veniturile cresc pe toate celelalte componente.

Veniturile bugetului în 2016 sunt preconizate să crească cu doar 1,6% în 2016 faţă de 2015. Bugetul integrează reducerea TVA la alimente (de la 24% la 9%) şi generală (de la 24% la 20%) preconizând venituri din această sursă cu aproape 5 mld. lei mai mici. În rest veniturile cresc pe toate celelalte componente.

 
 

Cheltuielile cresc cu 6,7% (15,8 mld. lei), până la la 252 mld. lei. Majorările salariale decise au un efect bugetar de 13 mld. lei. Prin urmare, cheltuielile de personal au fost estimate la 57 mld. lei, în creştere cu 10,4% faţă de anul curent (7,7% din PIB). Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 4,6%, la 79 mld. lei.

 

Cheltuielile cresc cu 6,7% (15,8 mld. lei), până la la 252 mld. lei. Majorările salariale decise au un efect bugetar de 13 mld. lei. Prin urmare, cheltuielile de personal au fost estimate la 57 mld. lei, în creştere cu 10,4% faţă de anul curent (7,7% din PIB). Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 4,6%, la 79 mld. lei.

 

Cheltuielile de personal ar urma să sară de 7,7% din PIB, cele mai mari din ultimii ani. Cheltuielile cu asistenţa socială se menţin la un nivel foarte înalt. Scriptic, cheltuielile de investiţii cresc, dar statistica este înşelătoare pentru că, în vreme ce cheltuielile de personal şi sociale sunt din buget, cele de investiţii se bazează major pe fondurile UE, care nu sunt sigure.

Cheltuielile de personal ar urma să sară de 7,7% din PIB, cele mai mari din ultimii ani. Cheltuielile cu asistenţa socială se menţin la un nivel foarte înalt. Scriptic, cheltuielile de investiţii cresc, dar statistica este înşelătoare pentru că, în vreme ce cheltuielile de personal şi sociale sunt din buget, cele de investiţii se bazează major pe fondurile UE, care nu sunt sigure.

 
 

Ministrul finanţelor: Salariul minim nu creşte la 1.200 lei. În Brazilia sau India săracii lucrează şi pe doi lei

Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi a mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a afirmat ministrul finanţelor, Anca Dragu.

„Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“. Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor.

„Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată“, a spus Dragu. Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei „albe-gri-negre“, astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.

„Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim - n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an - sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul - au acoperit creşterea salariului care de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim“, a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de buget.

 

SRI are un buget cu 19% mai mare, iar Ministerul de Interne cu 20% mai mare, triplu faţă de creşterea cheltuielilor generale

Serviciul Român de Informaţii va avea un buget de 1,84 miliarde de lei în 2016, cu 19% mai mult decât în anul în curs, o creştere de trei ori mai rapidă decât cea a cheltuielilor bugetului general consolidat al statului, de 7%. Banii vor merge în primul rând pe salarii, alocarea pentru cheltuieli de personal crescând de la 896 milioane de lei la 902 milioane de lei.

La cheltuieli de capital sunt prevăzute 200 milioane de lei, faţă de 234 milioane de lei în anul anterior. Creşterea se datorează includerii în cheltuielile SRI a pensiilor speciale ale personalului din această instituţie. SRI plăteşte şi pensiile celor care au lucrat în fosta Securitate. Aceste cheltuieli sunt cuprinse la capitolul Asistenţă Socială, care creşte de la 5 milioane de lei la 421 milioane de lei, ceea ce înseamnă că pensiile speciale  ale foştilor lucrători ai Securităţii costă România circa 416 milioane de lei, adică aproape 100 milioane de euro pe an.

Cheltuielile Ministerului de Interne, cel mai mare din România după cel al Muncii şi cel al Transporturilor, cresc de la 9,05 miliarde de lei la 10,9 miliarde de lei, adică cu 20%, tot ca urmare a creşterii cheltuielilor de Asistenţă Socială. Volumul acestora creşte de la o sumă nesemnificativă de 69 milioane de lei la 2,2 miliarde de lei, deci cu aproape 2,2 miliarde de lei, tot ca urmare a transferului acoperirii costurilor cu pensiile speciale din Ministerul de Interne de la bugetul public de pensii la bugetul MAI.

 

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici şi câteva comparaţii între România şi ceilalţi membri ai Uniunii Europene

România ar urma să revină la deficite de sub 2% abia în 2019. Guvernul motivează că şi alte state din UE şi-au negociat termenii respectării MTO (obiectivul pe termen mediu), care cere respectarea unui deficit bugetar structural de maximum 1% din PIB. Dacă România ar fi respectat MTO, ar fi trebuit să aibă în 2016 un deficit bugetar de 1,2% din PIB.

România ar urma să revină la deficite de sub 2% abia în 2019. Guvernul motivează că şi alte state din UE şi-au negociat termenii respectării MTO (obiectivul pe termen mediu), care cere respectarea unui deficit bugetar structural de maximum 1% din PIB. Dacă România ar fi respectat MTO, ar fi trebuit să aibă în 2016 un deficit bugetar de 1,2% din PIB.

Bugetul mizează prea mult pe fondurile europene, o practică generalizată de câţiva ani şi folositoare guvernelor când se laudă cu câţi bani au investit. În realitate fondurile europene bugetate nu au fost niciodată atrase, prin urmare nici investiţiile nu au fost la nivelul celor prognozate. Singura realitate palpabilă este cea a investiţiilor din buget (de capital), care sunt de 2- 2,5% din PIB.

Bugetul mizează prea mult pe fondurile europene, o practică generalizată de câţiva ani şi folositoare guvernelor când se laudă cu câţi bani au investit. În realitate fondurile europene bugetate nu au fost niciodată atrase, prin urmare nici investiţiile nu au fost la nivelul celor prognozate. Singura realitate palpabilă este cea a investiţiilor din buget (de capital), care sunt de 2- 2,5% din PIB.

În vremea când România a avut un acord cu FMI, convenţia a fost ca bugetul să nu cheltuiască pe salarii mai mult de 7% din PIB. Ca salariile să rămână la un nivel acceptabil s-a recurs la măsura stopării angajărilor. Însă ea a fost eliminată între timp, iar numărul angajaţilor la stat a reînceput să crească, ca şi salariile.

În vremea când România a avut un acord cu FMI, convenţia a fost ca bugetul să nu cheltuiască pe salarii mai mult de 7% din PIB. Ca salariile să rămână la un nivel acceptabil s-a recurs la măsura stopării angajărilor. Însă ea a fost eliminată între timp, iar numărul angajaţilor la stat a reînceput să crească, ca şi salariile.

Cercetarea primeşte în plus 1,3 mld. lei, sumă ce pare mică dar care este mare în raport cu rolul ce i s-a rezervat cercetării în buget. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, 0,38% din PIB alocaţi cercetării în 2014 şi 2015.

Cercetarea primeşte în plus 1,3 mld. lei, sumă ce pare mică dar care este mare în raport cu rolul ce i s-a rezervat cercetării în buget. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, 0,38% din PIB alocaţi cercetării în 2014 şi 2015.

Comparată cu alte ţări, România stă foarte bine la „deficit” – al doilea cel mai mic deficit din UE în 2014, de 1,4% din PIB. Doar că acest deficit a fost „realizat” pe seama nerealizării cheltuielilor de investiţii, care s-au prăbuşit în 2014, dar şi în acest an, ceea ce nu face bine economiei.

Comparată cu alte ţări, România stă foarte bine la „deficit” – al doilea cel mai mic deficit din UE în 2014, de 1,4% din PIB. Doar că acest deficit a fost „realizat” pe seama nerealizării cheltuielilor de investiţii, care s-au prăbuşit în 2014, dar şi în acest an, ceea ce nu face bine economiei.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare ca pondere în PIB, România se află pe ultimul loc în UE. În general ţările din est au venituri mici ca pondere în PIB pentru că veniturile populaţiei sunt mici, prin urmare contribuţiile sunt mici, însă şi evaziunea are un rol major în această stare de fapt.

În ceea ce priveşte veniturile bugetare ca pondere în PIB, România se află pe ultimul loc în UE. În general ţările din est au venituri mici ca pondere în PIB pentru că veniturile populaţiei sunt mici, prin urmare contribuţiile sunt mici, însă şi evaziunea are un rol major în această stare de fapt.

Având venituri bugetare mici ca pondere în PIB, cheltuielile ca pondere în PIB nu pot fi nici ele decât mici – sub 35% în cazul României, penultimul loc în UE. Prin urmare, pentru o astfel de ţară, prioritizarea cheltuielilor devine hotărâtoare pentru evoluţia ei.

Având venituri bugetare mici ca pondere în PIB, cheltuielile ca pondere în PIB nu pot fi nici ele decât mici – sub 35% în cazul României, penultimul loc în UE. Prin urmare, pentru o astfel de ţară, prioritizarea cheltuielilor devine hotărâtoare pentru evoluţia ei.

România are un sistem de impozitare dezechilibrat. Impozitul pe salarii şi profit de 16% este mic, dar fiscalizarea muncii e foarte mare favorizând munca la negru, ceea ce face ca „sarcina fiscală” să nu fie echilibrată. Sarcina fiscală asupra costului muncii este la 41,2% în România, faţă de 36,7% media UE.

România are un sistem de impozitare dezechilibrat. Impozitul pe salarii şi profit de 16% este mic, dar fiscalizarea muncii e foarte mare favorizând munca la negru, ceea ce face ca „sarcina fiscală” să nu fie echilibrată. Sarcina fiscală asupra costului muncii este la 41,2% în România, faţă de 36,7% media UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO