♦ Confruntat cu creşterea cheltuielilor şi cu scăderea veniturilor, guvernul le cere companiilor „care mai au activitate“ şi „pot“ să-şi plătească către buget taxele şi contribuţiile ♦ În schimb, guvernul se angajează „să întoarcă“ în economie aceşti bani „foarte rapid“ prin rambursarea de TVA „cu un control anterior“.
Bugetul Ministerului Sănătăţii va fi majorat, la rectificarea bugetară, cu cel puţin un miliard de lei, pentru plata concediilor medicale, iar cel al Ministerului Muncii cu 7 miliarde de lei, pentru continuarea plăţii şomajului tehnic, ca urmare a prelungirii stării de urgenţă, a anunţat ministrul finanţelor, Florin Cîţu.
„Efortul bugetar este unul foarte mare, în acest moment. Avem o creştere a cheltuielilor - şi veţi vedea cât înseamnă în momentul în care vom publica rectificarea bugetară - şi o scădere a veniturilor - pentru că foarte multe companii au fost închise. Şi asta înseamnă că deficitul pentru anul 2020 creşte semnificativ. O creştere a deficitului, semnificativă, înseamnă şi o finanţare mult mai complicată pentru această perioadă. Rolul nostru este de a ne asigura că oamenii primesc la timp pensii, salarii, ajutor de şomaj, dar asta nu înseamnă că va fi uşor. De aceea, în acest context, ne uităm la o reevaluare a cheltuielilor bugetare pentru tot anul. Vom avea o concluzie cât mai curând. Iar pe partea de venituri, am mai spus şi repet: companiile care au astăzi activitate şi pot să plătească la buget venituri, contribuţii, ar trebui să o facă. Pentru că noi vom transmite înapoi, în economie, aceşti bani foarte rapid“, promite ministrul finanţelor.
Însă pledoaria sa are în faţă realitatea că, doar până la acest moment, peste 20% din contractele de muncă care existau la finalul anului trecut sunt suspendate sau anulate. Şi nimeni nu ştie ce va urma. Marţi, 7 aprilie, erau înregistrate 994.407 contracte de muncă suspendate (şomaj tehnic) şi 194.824 de contracte de muncă încetate. Prin urmare, guvernul trebuie să asigure plata şomajului tehnic şi a şomajului pentru aceste aproape 1,2 milioane de foste joburi şi, evident, nu mai primeşte contribuţiile de pe urma lor.
Guvernul face, în aceste zile, calcule privind nivelul de cădere al veniturilor şi va trebui să se împrumute masiv, pentru că nu se poate baza prea mult pe mutarea unor sume dintr-un cont în altul. În primele două luni din an, veniturile şi cheltuielile au urmat traseul din trecut (când cheltuielile cu pensiile şi salariile au însemnat 70% din totalul veniturilor). La două luni din 2020, la venituri de 51,3 mld. lei, 35 de miliarde de lei au fost cheltuielile cu salariile şi pensiile (inclusiv pensiile speciale), ceea ce înseamnă 68% din veniturile totale. Iar, din cele 7,4 mld. lei cheltuieli cu bunurile şi serviciile, 5,4 mld. lei au fost cheltuieli ale sistemului medical. Iată cum, doar aceste trei categorii de cheltuieli (pensii, salarii, cheltuieli din bugetul consolidat pentru sistemul medical) au însemnat, între ianuarie şi februarie 2020, 78% din totalul veniturilor. Şi încă criza nu lovise şi veniturile statului nu scăzuseră - o scădere ce ar putea ajunge în T 2/2020 şi la o treime din veniturile aşteptate.
Guvernul a adoptat o ordonanţă care prevede că contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată, care-şi achită impozitul datorat pentru trimestrul întâi al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiaşi trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020, inclusiv, beneficiază de o bonificaţie de 5% sau 10%, calculată asupra impozitului pe profit datorat. Şi microîntreprinderile beneficiază de această înlesnire. Ministrul finanţelor invită firmele să profite, doar că acum toată lumea fuge după cash.
Ministrul de resort mai promite că va grăbi rambursarea de TVA şi crede că şi „partea cealaltă“ trebuie să facă un efort: „Aşa cum am făcut în martie, când am dublat suma de TVA rambursată la 3 miliarde de lei, vom continua să facem acest lucru: plătim în continuare facturile statului – chiar în aprilie vom face returnarea TVA, cu un control ulterior. Dar, dacă noi facem acest efort, este nevoie ca şi din partea cealaltă să vină veniturile. Trebuie să continuăm să menţinem acest circuit al banilor în economie: adică trebuie să menţinem activitatea companiilor, dar şi fluxul acesta. Asta înseamnă pentru noi şi un cost de finanţare mai mic. Atât timp cât vin banii înapoi din impozite, noi îi întoarcem în economie şi este nevoie de o finanţare mai mică din piaţa financiară sau din alte surse“.
Guvernul a spus până acum că nu are în vedere o reducere a cheltuielilor salariale în sistemul bugetar, dar nu şi-a precizat poziţia faţă de majorarea pensiilor cu 40%, din septembrie, prevedere aflată încă în vigoare.
ING Bank: Economia României va cădea cu 6,6% în 2020, dar va creşte cu 7,1% în 2022
Ultimele estimări ale ING Bank privind evoluţia PIB-ului mondial, anticipează pentru România o cădere de 6,6% în acest an, urmată de o recuperare de 7,1% în 2022.
Restrângerea PIB, în cazul României, ar urma să fie una dintre cele mai severe din UE.
Polonia ar urma să înregistreze o scădere a economiei în acest an de 5%, Bulgaria de 6,2%, Cehia de 3,9%, Croaţia de 7,1%, iar Ungaria de doar 0,8%.
Principalii trei parteneri la export ai României ar urma să înregistreze căderi severe: Germania minus 4,2%, Italia minus 6,8% şi Franţa minus 4,5%.
Cu o cădere a PIB de 8%, Olanda ar urma să experimenteze cea mai severă contracţie a economiei dintre ţările UE.
Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de miercuri
