Guvernul experţilor de la Bruxelles a luat cei mai puţini bani de la Uniunea Europeană. Bugetul pentru 2016 a estimat venituri din fonduri UE de 13,5 mld. lei şi a primit în final, după primele estimări, în jur de 4,4 mld. lei, adică o treime din suma estimată

Cele nouă miliarde de lei „lipsă“ la buget din fondurile UE sunt acum mărul discordiei între noua putere şi fostul guvern, fiind principala poziţie bugetară care a provocat „gaura de 10 miliarde de lei“, cum impropriu a numit-o liderul PSD Liviu Dragnea.

Totul ar fi pornit, spun reprezentanţii fos­tului guvern, de la estimarea greşită pri­vind absorbţia fondurilor UE cuprinsă în proiectul de buget pe 2016 realizat de gu­vernul Ponta şi preluată tel-quel de guvernul Cio­loş. Absorbţia de doar 4,4 mld. lei în 2016, fa­ţă de 17 mld. lei în 2015, este cea mai redusă din 2009 încoace. O treime din membrii gu­ver­nu­lui Cioloş au venit de la Bruxelles, unde se şi întorc.

Dacă i s-a părut că estimarea este nerealistă, de ce nu a modificat guvernul Cioloş cifra, la momentul aprobării bugetului sau în cursul celor două rectificări pe care le-a operat în 2016?

„Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansată de guvernul Ponta a fost cu totul ne­realistă pentru un început de exerciţiu financiar european (2014 – 2020, care se încheie efectiv în 2023 – n.red.) ştiind din istorie că absorbţia este mai robustă în a doua parte a acestuia. Când s-a văzut că nu pot fi absorbite su­me­le cuprinse în bugetul de venituri, a existat o discuţie cu cei de la Finanţe în sensul unei rectificări. Poziţia lor a fost că la «fondurile euro­pene», nu se fac corecţii. Fondurile euro­pe­ne nu influenţează în mod vizibil bugetul (câţi bani sunt, atâţia se chel­tuiesc plus o confinanţare care de multe ori este şi de doar 2% - n.red.), de aceea ei spun că este bine să fie prevăzuţi bani în bu­get de cofinanţări, pentru orice eventua­litate“, explică Dan Barna, fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Proiectul de buget pe 2017 a fost croit de guvernul Ponta. Acesta era constuit pe venituri de 227 de miliarde de lei. La aprobarea bugetului, guvernul Cioloş a majorat ţinta de venituri la 231 de miliarde de lei, apoi la 234,8 mld. lei la prima rectificare şi la 235,6 mld. lei la a doua rectificare.

La venituri din fonduri UE, acesta pre­vedea, iniţial, venituri de 336 mil. lei din exer­ciţiul financiar 2007 – 2013 (ridicate apoi la 756 mil. lei la ultima rectificare) şi de 12,7 mld. lei din exerciţiul financiar 2014 – 2020, ţintă menţinută la cele două rectificări. În total, 13,5 miliarde de lei (3 mld. euro).

Veniturile prevăzute pentru exerciţiul financiar 2007-2014 au fost realizate, nu şi cele din exerciţiul financiar 2014 – 2020. Pe acest exerciţiu, în primele 11 luni din an, la buget intraseră doar 3,2 miliarde de lei din totalul aşteptat de 12,7 miliarde de lei, majoritatea acestor bani însemnând prefinanţări. Totuşi, chiar dacă suntem la începutul exerciţiului financiar, au trecut trei ani de la debutul acestuia. „Când guvernul Ponta a făcut bugetul, ei (tehnicienii guvernului – n.red.) au estimat o absorbţie de fonduri cu totul nerealistă întrucât, pe istoricul anterior, era clar că rata de absorbţie va fi mai mare pe a doua parte a intervalului unui exerciţiu financiar. Or, noi în 2016 eram la începutul exerciţiului financiar 2014 - 2020 (care se încheie efectiv în 2023 – n.red.). De aceea când ni s-a reproşat că avem o absorbţie redusă pe acest exerciţiu am arătat că toate ţările UE au o absorbţie care se învârte în jurul a 1%. Când am venit la guvernare nu era desenat nimic pe exerciţiul 2014 - 2020 pentru că fostul guvern s-a ocupat cu precădere de recuperarea întârzierilor înregistrate în exerciţiul financiar 2007 – 2013. În afară de două ghiduri nu am găsit mai nimic. Nu tu ghiduri, nu tu autorităţi desemnate. Acum avem 18 ghiduri şi autorităţi, s-au lansat proiecte, vor fi semnate contracte şi banii vor începe să vină. În ceea ce priveşte bugetul, este greu de crezut că vor fi absorbiţi 17 miliarde de lei în 2017, cum spune noua putere”, afirmă Dan Barna, acum deputat USR.

Consultantul pe fonduri europene Petru Luhan, fost eurodeputat, susţine că trei sunt piedicile majore în calea unui mecanism care să facă mai uşor demersul de absorbţie a fondurilor: o birocraţie excesivă la nivelul ministerelor şi al autorităţilor publice din România; timpul foarte lung până când se lansează ghidurile şi proiectele; există, în ceea ce-i priveşte pe beneficiarii privaţi, o lipsă de sprijin din partea autorităţilor.

În cazul în discuţie, beneficiarul este chiar statul. Cum de chiar statul, când vine vorba despre proiectele sale, nu de ale altora, nu este în stare să atragă fonduri pentru drumuri, canali­zări, gropi pentru deşeuri?

Trei ministere - Minis­terul Agriculturii, Minis­terul Dez­vol­­tării şi Ministerul Fondurilor Europene - se ocupă în România de gestio­narea fondurilor UE, în vreme ce celelalte, cărora li se adaugă administraţiile locale, sunt beneficiari.

„Oamenii din cele trei ministere se găsesc în mijlocul unui haos total, haos care trebuie cât mai grabnic ordonant”, comen­tează Petru Lu­han, care crede că este absolut obligatorie restructurarea celor trei ministere. În aceste ministere - adaugă el - ar trebui introduse proceduri care să conducă la evaluarea clară şi rapidă a proiectelor, pentru că unele dintre acestea sunt respinse din motive rizibile. Ar mai trebui modificată legea responsabilităţii, prin introducerea unei răspunderi patrimoniale, concomitent cu majorarea puternică a salariilor celor care rămân în sistem, opinează Luhan.

„La haosul din ministere se adaugă întârzierea foarte mare a negocierilor cu UE pe programul financiar multianual 2014 - 2020, disputele politice, dar şi lipsa unor campanii targetate pentru fiecare program în parte.”

Anul trecut în România au intrat de la UE fonduri în valoare total de 7 mld. euro – 4,5 mld. euro pe exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi

2,5 mld. euro pe exerciţiul dinanciar 2014 - 2020. Bugetul de stat a luat sub un miliard de euro din aceşti bani.

De când România a intrat în UE a primit de la Uniune 40 mld. euro, o treime din aceştia mergând spre programele statului.

Dan Barna, fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansată de guvernul Ponta a fost cu totul nerealistă pentru un început de exerciţiu financiar european (2014 – 2020, care se încheie efectiv în 2023 – n.red.) ştiind din istorie că absorbţia este mai robustă în a doua parte a acestuia. Dar aici a intervenit o problemă sistemică. Când s-a văzut că nu pot fi absorbite sumele cuprinse în bugetul de venituri a existat o discuţie cu cei de la Ministerul Finanţelor în sensul unei rectificări. Poziţia lor a fost că la <fondurile europene>, nu se fac corecţii. Fondurile europene nu influenţează în mod vizibil bugetul (câţi bani sunt atâţia se cheltuiesc plus o cofinanţare care de multe ori este şi de doar 2% - n.red.), de aceea ei spun că este bine să fie prevăzuţi bani în buget de cofinanţări, pentru orice eventualitate.