Eveniment

Guvernul încearcă să elibereze bani în consum printr-un bailout pentru bănci, suportat de la buget

Liviu Voinea, ministrul bugetului: „Va relansa consumul şi investiţiile“. Foto Andreea Alexandru

Autor: Adelina Mihai, Ciprian Botea, Sorin Pâslaru

04.02.2014, 21:08 1079

Schema prin care guvernul vrea să ajute persoanele cu venituri mici să-şi restruc­tureze creditele şi să-şi plă­tească mai uşor datoriile către bănci a stârnit reacţii contradictorii în ceea ce priveşte efectele economice ale acesteia: dacă autorităţile spun că pachetul de măsuri va relansa consumul, investiţiile şi creditarea, oamenii de afaceri şi bancherii privesc cu rezervă soluţiile guvernului, câtă vreme nu au la dispoziţie mai multe detalii despre modul de implementare a măsurilor.

Guvernul vrea să aplice reduceri ale impozitului pe venit pentru persoanele cu creditele la bănci care nu au întâzieri la plată sau au restanţe mai mici de 90 de zile. Măsura, care ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de doi ani pentru persoanele cu venituri sub salariul mediu net pe economie (de circa 1.600 de lei net), ar putea duce la reeşa­lonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar pu­tea reduce ratele la credite cu până la 4 mld. lei în 2014, potrivit estimărilor guvernului.

„Am luat această măsură pentru că economia are nevoie de o relansare a consumului. După cum se vede, anul trecut am încheiat cu un defcit de cont curent de 1% din PIB şi cum deficitul bugetar a fost de 2,5% din PIB rezultă că sectorul privat s-a contractat cu 1,5% din PIB. Noi avem nevoie ca sectorul privat să reia investiţiile şi consumul, nu să se ajusteze“, a spus Liviu Voinea, ministrul bugetului. El a adăugat că, din calculele guvernului, reiese că se va înregistra un minus la buget din creditul fiscal acordat celor care vor avea înţelegeri de restructurare a creditelor de 0,1% din PIB în cei doi ani în care se va aplica schema de suport, adică în 2016 şi 2017. Aceasta înseamnă un minus de 1,2 miliarde de lei la buget pe parcursul celor doi ani.

„Toată miza este să eliberăm bani în economie azi fără să afectăm deficitul bugetar actual. Va fi o schemă la care persoanele fizice vor aplica la bănci, iar apoi vor veni cu dovada la Finanţe şi vor beneficia de un credit fiscal (o scutire de la plata impozitului pe venit – n.red.) de maximum 200 de lei pe lună pe maximum doi ani. (...) În schimb vom avea astăzi o stimulare a cererii de con­sum“, a mai spus Voinea. Ministrul bugetului a mai precizat că va mai exista o măsură de sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă. Guvernul va finanţa jumătate din locurile de muncă create de la 20 de locuri de muncă în sus, adică va acoperi toată chel­tuiala salarială a companiei (impo­zitul, contribuţiile şi salariul net), până în limita unui salariu mediu pe eco­nomie.
 

Analiştii: Să ajuţi populaţia cu venituri mici „dă bine“  politic

Analiştii economici sunt însă de părere că pachetul este lipsit de logică economică şi că ar fi fost mai simplu dacă se opta pentru o serie de măsuri prin care să se reducă TVA-ul sau contribuţiile sociale, pentru că impactul ar fi fost mai mare.

„Probabil că, în urma discuţiilor cu FMI, s-au impus anumite restricţii şi

s-au căutat soluţii prin care impactul asupra deficitului bugetar să nu se vadă în 2014, ci mai târziu. Observăm că sunt o serie de măsuri ţintite către o anumită categorie de populaţie, efectul nu este ţintit spre toată lumea. Din punct de vedere politic, dă bine să îi ajuţi pe cei cu venituri mici, însă aceste măsuri nu au niciun fel de logică economică“, a spus analistul Aurelian Dochia, managing director al firmei de consultanţă Con­cept - Economic and Business Consul­ting.

El a mai precizat că, din punctul său de vedere, ar fi mai bine să se reducă anumite contribuţii la salarii, pentru că o astfel de măsură ar avea impact dublu, ar stimula angajările, dar şi consumul (pentru că ar rămâne mai mulţi bani firmelor şi angajaţilor). Dochia admite totuşi că nu se poate spera la o revenire, în curând, la nivelul TVA de 19% (cum era înainte de majorarea de până la 24% din 2010 – n.red.), însă crede că impactul reducerii cu măcar 2 puncte procentuale ar fi substanţial pentru economie.

„Însă pentru o astfel de măsură e necesar un control mai bun al cheltu­ielilor, dar guvernarea actuală (USL), spre deosebire de cea anterioară

(PD-L), nu prea are apetit în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor buge­tare. Nu se merge în direcţia reducerii de cheltuieli şi se încearcă găsirea de alte soluţii, care au desigur, riscuri şi dezavantaje“, a completat Dochia.

De aceeaşi părere este şi analistul economic Laurian Lungu, executive director în cadrul firmei de consultanţă Marcoanalitica, care spune că imple­mentarea unei astfel de măsuri, care presupune lucrul cu instituţiile publice şi verificările de dosare, ar îngreuna foarte mult procesul birocratic.

„Din punct de vedere economic, o astfel de măsură nu are sens, pentru că reprezintă de fapt un transfer de creanţă din privat la stat. Nu este corect nici pentru populaţie, deoarece creează probleme de asimetrie, între datornici pe de-o parte şi pe de altă parte între datornici şi nedatornici, cei din urmă nefiind ajutaţi. Trebuie acţionat mai degrabă pe partea de ofertă, nu pe partea cererii, adică trebuie să le acorzi facilităţi celor care produc, nu celor care consumă“, a spus Lungu, care a adăugat că economia este ajutată dacă se acordă facilităţi celor care produc, adică mediului de afaceri, iar astfel de măsuri distorsionate creează efecte nedorite.

„Cred că se doreşte o îmbunătăţire a ratelor creditelor neperformante, pentru că o rată de 22% a neperfor­mantelor pune semne de întrebare asupra stabilităţii sistemului bancar, iar acest indicator este luat în considerare de investitorii care se uită după investiţii în România“, a adăugat Lungu.
 

Antreprenorii: Dacă ajută consumul, suntem de acord. Banii trebuie întorşi în economie, nu blocaţi în bănci

Orice măsură care ajută populaţia este benefică, iar discuţiile legate de tratamentul diferenţiat aplicat celor cu credite la bancă (cei care nu sunt datornici nu sunt ajutaţi de stat) relevă un defect al românilor - acela de a nu aprecia un câştig dacă nu au beneficiat de pe urma acelui câştig - este de părere Robert Şerban, acţionar al reţelei de clinici private Gral Medical.

„Sunt de acord ca statul să ajute populaţia la plata creditelor la bancă, dar ar trebui ca băncile să fie obligate să ofere credite cu dobândă mică pentru IMM-uri, pentru ca banii să se întoarcă în consum. Altfel, aceşti bani s-ar putea folosi altfel, de exemplu să se achiziţioneze maşinării de colectare a laptelui de la sate, că şi-aşa există o problemă pentru că oamenii nu îşi mai pot comercializa laptele. Banii trebuie să se întoarcă în economie, nu să rămână la bănci, care apoi să îi scoată din ţară“, a spus Robert Şerban.

El a adăugat că băncile au câştigat foarte mult de pe urma populaţiei, de aceea  ar trebui să oblige băncile să reducă ratele la dobânzi, pentru că „nicăieri în altă parte nu vezi credite cu dobânzi atât de mari, există plafoane maxime care limitează la 5%, la noi 5% este dobânda la care abia mai găseşti un credit“.

Şi Raul Ciurtin, acţionar în cadrul producătorului de lactate Albalact, este de părere că cele două măsuri din pachetul de măsuri al guvernului sunt benefice, dar o scădere a TVA-ului, indiferent cu cât, ar avea un efect semnificativ pentru stimularea con­sumului.

„Afacerea noastră este dependentă de consum, iar aceste două măsuri vor lăsa mai mulţi bani consumatorului ca să crească consumul. Faţă de nimic, cele două măsuri (restructurarea creditelor şi suportarea cheltuielilor salariale pentru firmele care creează noi joburi – n.red.) sunt benefice, dar cred că în ceea ce priveşte restructurarea creditelor băncile vor avea cel mai important cuvânt“, a spus Ciurtin.

„Măsura care vizează acoperirea a jumătate din cheltuielile salariale pentru firmele care fac mai mult de 20 de noi angajări este mai mult decât salutară, ar stimula angajările, însă trebuie de văzut ce condiţii trebuie să îndeplinească beneficiarii“, este de părere şi Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.

Pe de altă parte, analistul economic Aurelian Dochia spune că nu crede că o firmă face angajări pentru că îi dă guvernul bani de salarii, ci pentru că are o piaţă de desfacere.

„Un astfel de stimulent pentru firme poate avea efecte dacă economia dă semne de revenire, de o creştere a cererii şi a consumului. Deşi consumul şi-a revenit în decembrie, este bine să vedem întâi care vor fi rezultatele pentru ianuarie-februarie, care sunt de regulă luni mai slabe“, a mai spus Dochia.
 

Bancherii: Va stimula consumul. În niciun caz nu poate fi vorba de reducerea creditelor neperformante

Bancherii spun că măsura prin care guvernul intenţionează să ajute persoanele cu venituri mici să-şi plătească mai uşor datoriile este benefică în principiu, pentru că aceşti clienţi sunt cel mai expuşi la riscul de a ajunge în incapacitate, dar precizează că schema pare com­plicată la prima vedere şi că are multe limitări, astfel că rămâne de văzut care va fi impactul real.

„Reeşalonarea creditelor este o măsură aplicată pentru clienţii care au dificultăţi la plata creditelor şi acest lucru poate să apară mai ales în cazul persoanelor cu venituri reduse. Din această perspectivă intenţia guvernului de a ajuta aceste persoane ca să-şi plă­tească o parte din rate prin intermediul unui credit fiscal este benefică. Aştep­tăm să vedem cum se va materializa această intenţie în practică“, comen-tează Johan Gabriels, CEO al Car­patica.

Datele BNR arată că persoanele cu venituri sub 1.500 de lei/lună aveau restanţe la creditele de consum de peste 3 miliarde de lei la jumătatea anului trecut, ceea ce înseamnă aproape jumătate din totalul restanţelor. Pentru clienţii cu venituri sub 700 de lei rata creditelor neperformante ajungea la 25%.

Guvernatorul BNR crede că băncile nu au motive prudenţiale pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să uşureze plăţile pentru clienţii care plătesc cu greutate ratele şi riscă să intre în neperformanţă. În opinia sa, această măsură este un prim pas spre impozitare diferenţială (adică renun­ţarea la cota unică de impozitare de 16%), având în vedere că guvernul impune o limită de venit lunar de 1.600 de lei pentru clienţii care pot beneficia de această facilitate.

Facilitatea pe care guvernul vrea să o implementeze ar putea avea impact asupra consumului, în condiţiile în care în buzunarele clienţilor vor rămâne mai mulţi bani după reducerea ratelor, dar bancherii sunt sceptici că va fi un impact pe creditare sau pe reducerea creditelor neperformante.

„Deocamdată studiem această măsură. Vom avea discuţii interne. Nu am încă o poziţie oficială a băncii şi nu pot spune dacă este o măsură bună sau rea sau dacă va stimula sau nu ceva. Teoretic, ar putea avea un impact pozitiv pe consum, dar nu este foarte evident care va fi acest impact pentru că există destul de multe limitări“, afirmă Adrian Jantea, director comercial persoane fizice în cadrul BRD.

El spune că schema pare destul de complicată la prima vedere şi nu consideră că rolul unei astfel de măsuri ar putea fi reducerea ratei creditelor neperformante sau reluarea creditării. Facilitatea nu poate fi accesată de clienţii cu restanţe mai mari de 90 de zile la plata ratelor, cei care reprezintă practic grosul debitorilor cu probleme la plata ratelor.

Johan Gabriels spune totuşi că măsura ar putea să ducă la reducerea restanţelor la credite, dar că efectul real depinde de modul de implementare.

„Principalele plusuri sunt legate de o scădere a probabilităţii ca o persoană să nu-şi poată plăti creditele mai ales în cazul persoanelor fizice cu venituri mici şi o stimulare a consumului, în cazul în care acestor persoane le vor rămâne mai multe fonduri pentru consum după reeşalonarea creditelor.“

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, spune că această facilitate este bine­venită, dar că trebuie aşteptat proiectul legislativ pentru a putea discuta pe date concrete şi a estima eventualele efecte. „Orice facilitate care se acordă persoanelor fizice este binevenită. Deocamdată nu avem niciun proiect de ordonanţă de urgenţă să ştim despre ce vorbim. Nu este un cadou pentru bănci. Este o cooperare pentru a susţine con-sumul.“

Şeful CEC Bank afirmă că schema nu va duce la eliberarea de provizioane ale băncilor, pentru că se referă la cre­ditele performante, adică la cele pentru care clienţii plătesc ratele la timp.

Creditele neperformante se provi­zionează astfel: la întârzierea ratelor cu până la 30 de zile, 5% din valoarea creditului, la 30-60 de zile, cu 20% din va­loarea creditului, iar la 60-90 de zile întârziere, cu 50% din valoarea cre­ditului.

Pro şi contra schemei elaborată de guvern

Avantaje:

  • Vor fi eliberate lichidităţi de până la 4 mld. lei care pot alimenta consumul, cu efecte pozitive în lanţ la nivelul economiei în ansamblu şi al încasărilor bugetare

  • Se creează premisele pentru relansarea creditului de retail prin reducerea riscului de acumulare de noi credite neperformante în portofoliile băncilor

  • Consumul va fi stimulat fără încărcarea deficitului bugetar pe următorii doi ani, diferenţa de impozite neîncasate urmând să fie acoperită din veniturile suplimentare aşteptate din TVA şi de la bănci odată cu iniţierea unui cerc vicios la nivelul economiei

  • Va creştere încrederea pe piaţă, mai ales la nivelul clienţilor cu credite care nu mai pot face faţă datoriilor cu actualele venituri, iar băncile îşi vor putea uşura povara provizioanelor pentru credite neperformante

  • Va fi aplicată o soluţie probată deja pe alte pieţe europene care se confruntă cu blocaje pe piaţa creditului

Riscuri:

  • Cea mai mare parte a clienţilor cu probleme la rambursarea creditelor au acumulat deja restanţe de peste 90 de zile şi nu pot beneficia de reducerile fiscale

  • Ar putea fi stimulată economia „gri”, în sensul că angajaţii care au venituri peste medie şi probleme cu plata creditelor ar putea conveni cu angajatorul o reducere salarială pe contractul de muncă, în aşa fel încât să beneficieze de schema guvernului

  • Vor apărea probleme legate de echitate, fiind favorizată o anumită categorie a populaţiei

  • Lichidităţile suplimentare ar putea stimula consumul din import, antrenând creşterea deficitului extern

  • Schema se poate dovedi dificil de administrat în practică şi greu de înţeles la nivelul publicului, existând riscul unor blocaje birocratice

Întrebări:

  • Când va intra în vigoare schema de sprijin?

  • Cât timp vor avea la dispoziţie angajaţii şi pensionarii pentru a se înscrie şi care va fi traseul birocratic?

  • Ce fac clienţii băncilor aflaţi în şomaj care au credite şi se încadrează în schema de ajutor propusă de guvern?

  • Ce face populaţia aflată la muncă în străinătate, care nu plăteşte taxe şi contribuţii sociale la statul român, dar care are rate la credite contractate în România?

  • Ce se întâmplă în cazul în care cei care beneficiază de restructurarea creditelor prin această schemă a guvernului nu îşi vor plăti ratele la credite după perioada în care reducerea fiscală nu se mai aplică?

  • Ce se întâmplă în cazul în care costul pentru buget, în urma aplicării acestei scheme, va fi mai mare, iar numărul de beneficiari estimat de guvern va fi depăşit?

  • Cum pot fi prevenite situaţii în care clienţi care îşi achită ratele la timp vor întârzia intenţionat plata ratelor, pentru a beneficia de această schemă?

  • Fiscul va vira direct băncilor banii nereţinuţi din impozitul pe venit sau îi va da clienţilor cu credite?

  • Schema va fi valabilă pentru orice tip de credit de retail?

  • Reducerea sarcinii de plată se va aplica la nivelul principalului sau şi al dobânzii?

 

Ratele de miliarde de euro anual apasă cel mai mult pe clienţii cu venituri mici

Clienţii cu venituri scăzute dau cele mai mari bătăi de cap bancherilor, 24% din creditele de consum ale debitorilor cu venituri mai mici de 700 de lei/lună fiind în neperformanţă, în timp ce rata creditelor ipotecare neperformante ajunge la 12%.

„Acest tip de debitori, din cauza gradului ridicat de îndatorare, este cel mai expus evoluţiilor nefavorabile privind rata dobânzii şi cursul de schimb”, afirmă specialiştii BNR.

Spre comparaţie, debitorii cu venituri de peste 7.000 de lei înregistrau o rată a creditelor neperformante de 2% pe ipotecare şi de 4% pe împrumuturi de consum.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO