Guvernul demarează restructurarea dură a sectorului public, ceamai amplă din ultimii 20 de ani, salvând pentru moment sectorulprivat de o creştere de taxe sau de o devalorizare abruptă a leuluicare ar fi împins afacerile - cele care finanţează sectorul public- şi mai jos pe panta recesiunii.
Premierul Emil Boc a anunţat ieri că, pe lângă reduceri depersonal, toate cheltuielile cu bunurile şi serviciile dinministere vor fi reduse cu 20%, în vreme ce plafonul lunar decarburanţi
alocat instituţiilor publice pentru parcul auto va firedus cu 50%.
Mediul de afaceri apreciază drept pozitiv pasul făcut de guvernconsiderând că reducerile de salarii şi personal din sectorul destat vor echilibra bugetul.
"Eu am preluat conducerea fabricii Argus imediat după Revoluţie.Din cei 530 de angajaţi pe care fabrica îi avea atunci, astăzi maiare doar 290 de angajaţi, în urma proceselor de reorganizare, şiproducţia a crescut. Dacă păstram acelaşi număr de angajaţi acumprobabil că am fi fost în faliment. Numărul bugetarilor a crescutînsă faţă de începutul anilor 1990 cu câteva sute de mii depersoane, iar salariile au crescut de asemenea, ceea ce nu estenormal. De aceea restructurările care au acum loc la aparatulbugetar sunt bine-venite", a arătat Vasile Leu, directorul generalal Argus Constanţa, unul dintre principalii producători locali deulei.
Potrivit Mediafax, care citează surse guvernamentale, Executivula decis miercuri seară ca numărul angajaţilor din ministere şi dinagenţiile guvernamentale şi fondurile de salarii aferente să fiereduse cu 25%. Premierul nu a confirmat ieri acest procent,afirmând că analizele pe fiecare minister sunt în curs. Surselecitate au mai susţinut că la fiecare minister, cu excepţia celorfoarte mari, cum ar fi Internele şi Externele, vor rămâne doar doisecretari de stat.
În paralel, măsura reducerii salariilor în sectorul public cu25% şi a pensiilor cu 15% va intra în vigoare de la 1 iulie, aanunţat ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu, adăugând că esteconvins că FMI va elibera României cea de-a cincea tranşă deîmprumut de 850 de milioane de euro la 28 iulie. Vlădescu a maiopinat ieri, la o emisiune TV, că peste 100.000 de oameni ar trebuiconcediaţi din sectorul public pentru ca cei rămaşi să poată revenila salariile normale adăugând că, oricum, 70.000 de funcţionaritrebuie să plece acasă până la finele anului pentru ca România săse poată încadra în acordul cu FMI.
Premierul nu a dorit să avanseze o cifră: "Numărul total va fiîn funcţie de toate analizele pe care le facem acum". Economiştiiapreciază însă că, pentru revenirea la un deficit bugetar de sub3%, este nevoie de disponibilizări de mai mare amploare, NicolaieChideşciuc, economist-şef la ING Bank România, estimând cifra la200.000 de persoane.
"În condiţiile în care administraţia este supraîncărcată, estenecesară reducerea numărului salariaţilor, pentru că economia nupoate genera în acest moment venituri pentru susţinerea salariilorbugetarilor", apreciază Ştefan Varfalvi, preşedintele Consiliuluide Administraţie al companiei IMSAT. "Reducerea numărului debugetari nu este o măsură bună sau rea, ci una normală, în momentulde faţă", a afirmat Varfalvi, citat de Mediafax.
La rândul său, Marin Moraru, directorul general şi acţionarulMarex Brăila, unul dintre cei mai mari producători de alcool şicarne de porc de pe plan local, afirmă că nu se poate să facemrestructurări doar în sectorul
privat şi în cel bugetar nu: "Ministerul Agriculturiieste un aparat supradimensionat, mai ales în condiţiile în careagricultura este majoritar deţinută de companii private. Acesterestructurări trebuie făcute".
Pe aceeaşi idee merge şi Adrian Porumboiu, care deţine grupulRacova Agro Pan Grup din Vaslui şi care spune că ar fi fost maiînţelept să nu-i angajeze, dar realizarea unui raport corect întrecei care muncesc şi cei care controlează este un semn denormalitate.
"Cei disponibilizaţi ar trebui să se îndrepte spre zonaproductivă, o parte ar putea veni să lucreze la mine. Suntem o ţarăsufocată de controlori", arată Porumboiu.
Ioan Niculae, proprietarul Interagro, spune, la rândul său, căîn Ministerul Agriculturii ar trebui să rămână 3.000 de oameni, nu13.000, câţi sunt în prezent, pentru că nu produc nimic. "Dacă seautofinanţează, nu am nimic împotrivă să-i ţină, dar în situaţia defaţă trebuie să dispară. Cele mai mari probleme le-am avut laAgenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care ne-a pusbeţe în roată tot timpul, chiar dacă are angajaţi mai mulţi decâtfirmele agricole cu care lucrează", arată proprietarulInteragro.
Dinu Malacopol, directorul general al Digital Cable Systems, adeclarat că reducerile de salarii şi personal din sectorul de statvor echilibra bugetul şi constituie o alternativă la devalorizareamonedei naţionale, care ar fi dus la creşteri de costuri şi,implicit, de preţuri.
El a adăugat că, fără reducerile de salarii şi personal,autorităţile ar fi avut ca alternativă devalorizarea monedeinaţionale în raport cu euro, dar măsura ar fi lovit în toatălumea.
În ultimii ani, în sectorul public a existat o adevărată euforiea angajărilor şi a creşterii cheltuielilor cu personalul şi niciunguvern în trecut nu şi-a pus problema că odată şi odată factura vaajunge la scadenţă.
Potrivit calculelor ZF bazate pe legile bugetului aprobate deParlament la nivelul lui 2009, în cele 15 ministere au fostbugetate 282.809 posturi. Dacă excludem Ministerul Apărării cu cei83.104 angajaţi, militari şi civili, rămân 199.702 posturi. Oreducere cu 25% a personalului din aceste ministere ar însemna că,doar la acest nivel, ar urma să fie disponibilizaţi în jur de49.000 de oameni, adică aproape jumătate din cifra anunţată deSebastian Vlădescu.
Din 2005 până în 2009, numai la nivelul ministerelor au fostcreate peste 58.000 de noi posturi.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, cheltuielile cupersonalul în instituţiile de stat au evoluat de la 5,89 mld. euroîn 2005 la 11,1 mld. euro în 2009, devenind o povară pentru unbuget din ce în ce mai subţire, pe măsură ce recesiunea a lovitsectorul privat, cel care alimentează bugetul de stat.
Ministrul mediului, Borbely Laszlo, a declarat ieri că, "înlimita chingilor FMI-ului", Guvernul ar putea proceda la"reaşezarea" unor taxe, pentru a veni în sprijinulinvestitorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
