Premierul Victor Ponta a prezentat aseară la Palatul Victoria starea economiei la doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului, prilej cu care a adus argumente bugetare pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale. Premierul şi-a întărit spusele cu un grafic din ZF privind evoluţia randamentelor la titlurile de stat pe care l-a inclus în prezentarea sa PowerPoint fără însă a cita sursa ilustraţiei.
Elementul-cheie al prezentării este o pagină din PowerPoint prin care se menţionează „cu cifre“, aşa cum i-a cerut preşedintele Traian Băsescu, sursele de acoperire a „costului reducerii CAS“.
Astfel, se menţionează că măsura de reducere a CAS cu 5 puncte va lăsa 4,8 miliarde de lei anual la dispoziţia firmelor private, deci va diminua veniturile bugetare cu o sumă echivalentă.
În compensaţie, premierul menţionează cu cifre patru surse de acoperire a deficitului creat: 1,3 mld. lei în plus din crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor prin efect de multiplicare, 4 miliarde de lei dacă se recuperează măcar 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă şi 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscal estimată la CAS.
Adunate, toate aceste posibile surse dau în total 8,45 miliarde de lei, adică aproape dublu faţă de cât ar avea nevoie!
În condiţiile în care atât Consiliul Fiscal, cât şi FMI şi Comisia Europeană au arătat că anul viitor va fi foarte dificil ca guvernul să se încadreze într-un deficit bugetar mai mic decât anul acesta şi fără reducerea CAS, datele aruncate cu atâta largheţe în prezentarea premierului arată că studiile din spatele lor pot fi puse sub semnul întrebării, fiind mai mult sau mai puţin scoase „din burtă“.
Astfel, este foarte improbabil ca Fiscul să recupereze 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă, în condiţile în care rata de ieşire din insolvenţă este doar de 1,2%, iar în faliment se recuperează maxim 7%, iar banii se împart şI cu ceilalţi creditori precum băncile sau salariaţii. De asemenea, reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS este la fel de impribabilă, în condiţiile în care aceasta a crescut în ultimii ani în loc să scadă, iar Inspecţia Muncii nu a reuşit într-un an de zile (2013) să scoată la iveală decât 15.700 de angajaţi la negru, în condiţiile în care Consiliul Fiscal numără 1,5 milioane de angajaţi la negru.
Reducerea CAS este o decizie de politică economică, iar momentul ales este unul pozitiv pentru economie, este un moment în care putem transforma creşterea economică din ultimii ani în dezvoltare economică prin crearea de locuri de muncă, a sintetizat premierul.
Prezentarea în PowerPoint a premierului a fost una comparată. Într-un document de 29 de pagini el a arătat ce au făcut guvernele sale în doi ani şi jumătate şi ce au făcut guvernele susţinute de preşedintele Traian Băsescu.
Premierul a adus 12 argumente pentru scăderea CAS - între care o creştere economică de 3,9% în T1 2014 şi una de 3,5% în 2013, un deficit bugetar de 2,3% din PIB în 2013 şi de 2,2% din PIB în 2014, o datorie publică redusă, un risc de default redus (dovadă CDS-urile aflate la minime istorice), costuri de finanţare la dobânzi de 2% comparativ cu 10% în vremea guvernelor trecute, o creştere puternică de 10,7% a producţiei industriale în T1 2014, exporturi record (plus 10% în 2013), creşterea investiţiilor străine şi o absorbţie bună a fondurilor UE.
Toate aceste cifre arată că economia stă incomparabil mai bine decât atunci când la putere erau guverne agreate de preşedinte. Acum este momentul pentru reducerea CAS, iar dacă acest moment favorabil este ratat, atunci măsura s-ar putea să nu mai poată fi luată, a argumentat premierul.
Prin urmare, având în vedere starea economiei, reducerea contribuţiilor care implică un cost de 4,8 miliarde de lei anual, (bani care rămân în sectorul privat, a accentuat premierul) poate fi acoperită în buget prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (cu încasări estimate la 1,3 mld. lei) şi încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii. Alte surse: recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (calculul guvernului este că s-ar încasa 4 miliarde de lei doar dacă sunt recuperate 10% din datorii), reducerea cu 10% din evaziunea fiscală estimată la CAS (1,9 mld. lei), creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.
Reducerea ar CAS crea 70.000 de locuri de muncă, a spus premierul.
Premierul promite că modificările la Codul fiscal vor fi anunţate cu şase luni înainte de a intra în vigoare
Proiectul noului cod fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie, iar măsurile propuse vor fi anunţate cu şase luni înainte să fie introduce, a declarat premierul Victor Ponta, într-o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii oamenilor de afaceri din Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
El a precizat că, până în septembrie, ministrul finanţelor va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic şi presa de specialitate.
Potrivit unui nou proiect de modificare a Codului fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ. Impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către guvern ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.
Principalele declaraţii ale premierului
+ Dincolo de calculul strict contabil, măsura este sustenabilă din punct de vedere al politicilor economice şi fiscal-bugetare promovate în ultimii doi ani şi jumătate. Dacă azi am fi avut acelaşi mod de abordare strict numeric şi contabil, România nu ar fi avut cotă unică, nu ar fi avut reducere TVA la pâine, nu am fi crescut TVA cum am făcut-o în 2010.
+ Acest impact negativ de 4,8 mld. lei, bani care rămân la firmele private, pentru că am scăzut ce nu mai are de plătit statul, este recuperat prin 1,3 mld. lei încasări în plus la CASS, 1,2 mld. lei în plus din TVA ca urmare a unor potenţiale noi investiţii, pentru că am discutat cu mediul de afaceri (...) 1,9 mld. lei vin din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale.
+ În baza noii legi a insolvenţei şi a studiilor, recuperarea doar a 10% din cei 41 mld. lei pe care bugetul le are de recuperat de la firmele în insolvenţă reprezintă venituri de 4,1 mld. lei.
+ România a trecut de la cea mai gravă recesiune de după 2000 la o creştere economică stabilă şi fundamentată, primul loc din UE, de 3,9%. Această creştere economică poate fi sustenabilă dacă îndeplinim condiţii de stabilitate şi predictibilitate. Cel mai important element cerut de mediul de afaceri a fost reducerea fiscalizării.
+ De la un deficit de 9% în 2009, România a reuşit una din cele mai drastice ajustări ale acestui deficit, şi în 2012-2013 am scăzut sub 3%, am ieşit de sub procedura de deficit excesiv, şi în 2014 România îşi va respecta obligaţiile legate de deficitul bugetar.
+ România a trecut de la una din ţările cu cel mai mare risc de faliment, la una din ţările care în regiunea noastră e cu riscul cel mai scăzut, ceea ce asigură investitorii şi creditorii în capacitatea noastră de a ne îndeplini obligaţiile. S-a văzut în scăderea de aproape cinci ori a costurilor la care România se împrumută.
+ Cel mai important lucru e că după 2012 România a reuşit să îşi relanseze producţia industrială şi să redevină competitivă pe piaţa internaţională.
+ Rata şomajului a rămas printre cele mai mici din UE şi deciziile fiscale pe care am putut să le punem în oglindă cu cele din 2009-2012, când TVA a crescut la 24%, când CAS au crescut cu 3 puncte procentuale, am reuşit să facem sustenabilă scăderea TVA la pâine şi putem să continuăm acum ideea unui TVA diferenţiat pe diferite produse alimentare.
+ Modul de efectuare a inspecţiilor fiscale s-a reorientat în sfârşit nu spre persoane fizice, ci spre companii, cei care cu siguranţă plătesc taxe astfel încât cheltuielile bugetare să fie sustenabile.
+ Taxa privind construcţiile speciale a fost eliminarea de fapt a unei excepţii. Aşa cum se plătesc impozite pe toate tipurile de construcţii, şi aceste companii au intrat în această idee de lărgire a bazei de impozitare.
