Ce sugestii au analiştii pentru bugetul anului 2015:

Guvernul să negocieze cu FMI un deficit mai mare. Creşterea fiscalităţii trebuie evitată ca să nu ameninţe economia

26 nov 2014 Autor: Claudia Medrega

Guvernul trebuie să încerce să ne­go­cieze cu FMI şi Comisia Euro­peană o ţintă de deficit bugetar mai mare pentru 2015, iar creşterea fiscalităţii ar trebui evitată deoa­rece va avea un „efect de bumerang“ asupra eco­nomiei, fiind necesară încurajarea investiţiilor şi a consumului, consideră analiştii economici. Eşua­rea negocierilor şi respectarea deficitului negociat anterior cu partenerii externi, de 1,4% din PIB, ar impune creşterea unor impozite anul viitor şi ma­jo­rarea bazei de impozitare, în opinia analiştilor.

Guvernul Ponta nu are încă finalizat proiectul de buget pentru 2015 - cel mai important act al unui an fiscal. Cea mai mare problemă este aco­pe­rirea golului de venituri estimat de Consiliul Fiscal la 15-17 mld. lei, care provine atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative electorale. Doar efortul bugetar pentru men­ţinerea scăderii CAS cu cinci puncte procen­tuale este de aproximativ 5 mld. lei. Deficitul bugetar ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, sub nivelul negociat pentru 2014, de 2,2% din PIB.

„Consider că se poate negocia un deficit mai mare, însă să nu depăşească 3% din PIB pe ESA. FMI deja a identificat un spaţiu de manevră în sensul majorării unor venituri pe fondul nivelului încă redus al taxelor pe proprietate şi al bazei înguste de impozitare în cazul contribuţiilor asigurărilor sociale“, spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Premierul Victor Ponta a declarat că pe 10 decembrie bugetul pe 2015 va veni în Parlament, potrivit Mediafax. Experţii FMI şi ai Comisiei Europene vor veni la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru 2015.

Ajustarea fiscală din 2015 nu va fi uşoară în condiţiile în care se menţine cota CAS redusă cu 5 puncte procentuale şi se vorbeşte despre majorarea cheltuielilor militare (cu 0,2% din PIB, ca urmare a conflictului Rusia-Ucraina), tăierea TVA la carne în principal (posibil şi la fructe şi legume), majorări de salarii, mai spune Molnar.

O soluţie ar fi combinaţia dintre un deficit mai mare, cheltuieli mai mici şi impozite ceva mai mari. Iar mărimea ajustărilor va depinde de cât de flexibili vor fi FMI şi CE în ce priveşte depăşirea deficitului structural (1% din PIB în 2015- n. red.), în opinia lui Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. Majorările de impozite trebuie minimizate pentru că ar avea un impact negativ asupra puterii de cumpărare, investiţiilor şi, în final, asupra creşterii economice, în timp ce în situaţia scăderii cheltuielilor, ca soluţie, există riscul să afecteze investiţiile publice.

„O soluţie de mijloc care ar putea fi negociată cu FMI şi CE ar fi aceea prin care CAS ar fi redus cu doar 2 puncte procentuale în loc de 5, iar cota unică să fie păstrată, dar crescută de la 16% la 18%. Aşa ar face ca marja de negociere necesară pentru un deficit bugetar mai mare să scadă la 0,4 puncte procentuale în timp ce impactul asupra consumului să fie mai degrabă moderat, iar cheltuielile cu investiţiile să nu fie afectate“, mai susţine Crăciun.

Deocamdată nu ştie dacă va fi menţinută şi anul viitor cota redusă de CAS, care va fi formula cu care va fi calculată valoarea accizelor, care vor fi noile reguli privind redevenţele.

În condiţiile în care ţinta din 2014 şi modificările fiscale implementate recent sugerează un deficit în zona a 3% din PIB pentru 2015, nu ne aşteptăm la o ţintă foarte îndepărtată de acest nivel, apreciază Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank. „Spaţiul limitat de ajustare a veniturilor (taxarea pe muncă tocmai a fost relaxată, taxele pe profit par dif„cil de modificat, accizele sunt deja ridicate faţă de cele din ţările regionale, există promisiuni de reducere a cotei TVA) sugerează că ajustările vor fi concentrate încă o dată pe partea cheltuieilor. Pare probabil de aşteptat un deficit în zona a 2,5% din PIB. Aceasta nu va fi uşor de negociat cu partenerii internaţionali, însă discuţiile s-ar putea baza pe ajustările fiscale puternice din trecut şi pe faptul că nivelul deficitului este relativ scăzut la nivelul spatiului european“, apreciază Muscalu.

În conjunctura economică actuală strategia bugetului pe 2015 ar trebui să fie axată pe măsuri care să consolideze creşterea economică. Acest principiu este aplicat de altfel şi de majoritatea ţărilor din UE, multe din acestea având în fapt proiecte de buget care susţin relaxarea fiscală. „Pentru România este foarte important să continue efortul de reducere a deficitului bugetar şi în 2015 însă, fără a pune în pericol creşterea economică. Din această perspectivă reducerea deficitului bugetar cu încă 0,3-0,4% din PIB, faţă de 2014, ar reprezenta un efort fezabil, în linie cu paşii de ajustare optimi înregistraţi istoric în alte ţări în condiţii normale. Astfel, atingerea unei ţinte de deficit în 2015 de puţin sub 2% din PIB ar fi un obiectiv potrivit, consistent în fapt cu simpla includere a cheltuielilor pentru aparare în ţinta bugetară anterior asumată, de -1,4% din PIB“, apreciază Laurian Lungu, analist economic.

În practică sunt mai multe căi de atingere a acestei ţinte. Însă, ca principii generale, ar trebui încurajate investiţiile şi consumul - în limita veniturilor salariale - pentru a întări efectul de feedback în economie. Pentru facilitarea investiţiilor există o paletă largă de măsuri care adresează deductibilităţile fiscale, de exemplu, măsuri cu efect negativ minim asupra veniturilor bugetare. Sau reducerea şi mai drastică sau chiar eliminarea unor impozite care constrâng investiţiile private, în opinia analistului Laurian Lungu.

„Orice creştere a fiscalităţii în 2015 trebuie evitată deoarece va avea un efect de bumerang asupra economiei ñ dovada fiind introducerea taxei pe stâlp şi a accizelor la carburantţi. Câştiguri se pot obţine şi pe partea cheltuielilor. De exemplu, există un spaţiu fiscal de aproximativ 0,5% din PIB şi pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile, fezabilă în ipoteza reducerii birocraţiei, a numărului de taxe şi a modernizării proceselor la nivelul sectorului bugetar“.

 

Analiştii: Strategia bugetului trebuie să se axeze pe relaxarea fiscală şi susţinerea creşterii PIB

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR

Soluţia ar trebui să fie o combinaţie dintre un deficit mai mare, cheltuieli mai mici şi impozite ceva mai mari. Mărimea ajustărilor va depinde de cât de flexibili vor fi FMI şi CE în ce priveşte depăşirea deficitului structural.

Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Pentru anul 2015, estimăm ca deficitul fiscal să ajungă la 2,7% din PIB. Consider că se poate negocia un deficit mai mare, însă să nu depăşească 3% din PIB pe ESA (criteriul de la Maastricht). FMI deja a identificat un spaţiu de manevră în sensul majorării unor venituri pe fondul nivelului încă redus al taxelor pe proprietate şi al bazei înguste de impozitare în cazul contribuţiilor asigurărilor sociale. Ajustarea fiscală din 2015 nu va fi uşoară în condiţiile în care se menţine cota CAS redusă cu 5pp şi se vorbeşte despre majorarea cheltuielilor militare (cu 0,2% din PIB, ca urmare a conflictului Rusia-Ucraina), tăierea TVA la carne în principal (posibil şi la fructe şi legume), majorări de salarii.

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank

Spaţiul limitat de ajustare a veniturilor sugerează că ajustările vor fi concentrate încă o dată pe partea cheltuieilor. Pare probabil de aşteptat un deficit în zona a 2,5% din PIB. Aceasta nu va fi uşor de negociat cu partenerii internaţionali, însă discuţiile s-ar putea baza pe ajustările fiscale puternice din trecut şi pe faptul că nivelul deficitului este relativ scăzut la nivelul spatiului european.

Laurian Lungu, analist economic

Ar trebui încurajate investiţiile şi consumul - în limita veniturilor salariale - pentru a întări efectul de feedback în economie. Orice creştere a fiscalităţii în 2015 trebuie evitată deoarece va avea un efect de bumerang asupra economiei - dovada fiind introducerea taxei pe stâlp şi a accizelor la carburanţi. Câştiguri se pot obţine şi pe partea cheltuielilor. De exemplu, există un spaţiu fiscal de aproximativ 0,5% din PIB şi pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile, fezabilă în ipoteza reducerii birocraţiei, a numărului de taxe şi a modernizării proceselor la nivelul sectorului bugetar.

 

 

Guvernul se restructurează, Tăriceanu intră la guvernare

Premierul Victor Ponta anunţă că guvernul său va fi restructurat, posibil cu comasări de ministere, iar partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Liberal Reformator (PLR), va fi cooptat la guvernare. Potrivit Mediafax, la remaniere şi-ar putea pierde funcţiile Ioana Petrescu (Finanţe), Remus Pricopie (Educaţie), Constantin Niţă (Economie), Mihnea Costoiu (Cercetare) sau Bogdan Stanoevici (Românii de pretutindeni). „Imediat după buget, voi propune în discuţia cu coaliţia o restructurare a guvernului, aşa încât şi PLR să fie reprezentat la nivel de miniştri în cadrul guvernului”, a spus Ponta, care a dat ieri explicaţii în Parlament despre organizarea votului în străinătate, la prezidenţiale. Cum o restrucuturare în sensul propus de premier presupune schimbarea componenţei politice a guvernului, Ponta trebuie să ceară un vot de încredere în Parlament.

De altfel, premierul pare că exact acest lucru caută, să-i fie reconfirmată poziţia de prim-ministru printr-un nou vot în Legislativ, după ce aceasta i-a fost slăbită ca urmare a pierderii alegerilor în faţa lui Klaus Iohannis. PNL stă în expectativă deocamdată, în vreme ce premierul argumentează că, aşa cum votul din 16 noiembrie este unul legitim pentru Iohannis, tot aşa şi votul de la legislativele din 2012 este legitim pentru ca PSD să ceară să continue să guverneze în baza acestuia. (Iulian Anghel)

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.11.2014

 
Cuvinte cheie:
Catalina Molnar
, Laurian Lungu
, Vlad Muscalu
, Guvern
, FMI
, deficit
, fiscalitate
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide