Extinderea şi modernizarea aeroportului local, înfiinţarea unui parc industrial cu o valoare estimată la aproape 6 mil. euro, forţă de muncă ieftină şi tânără, peste 1.000 de absolvenţi de IT în fiecare an şi companii precum Amazon, Delphi, Microsoft, Xerox, Continental sau EON care deja au pariat pe Iaşi – acestea sunt câteva dintre avantajele pe care ieşenii au încercat să le vândă potenţialilor investitori austrieci. Eforturile acestora şi planurile de dezvoltare puse pe hârtie de admi-nistraţia locală nu vor avea însă un impact prea mare asupra unui judeţ unde aproape 80% din locuitori nu au un job dacă cei „de la conducere“ nu vor ajuta businessul ieşean să treacă peste Carpaţi cu o autostradă care să lege mai uşor regiunea de Nord-Est a României cu Vestul.
Autostrada, antidot pentru subdezvoltare în Moldova
„Simt în continuare că businessul românesc încă nu se află în «liga» celor mari pe harta europeană, iar pentru cei din Iaşi este şi mai greu să facă un business profitabil din moment ce sunt izolaţi dincolo de munţi. Ardealul, spre exemplu, nu are această problemă şi o autostradă care să lege Iaşiul de Târgu-Mureş şi, implicit, de restul Europei ar fi singura soluţie realistă şi durabilă pentru a scoate zona din subdezvoltare. Sigur, noi (Consiliul Judeţean Iaşi - n.red.) ne-am asumat să extindem şi să modernizăm aeroportul, care nu mai fusese atins de 24 de ani, dar se află în subordinea noastră“, a spus Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. El a precizat însă că autostrada ar trebui să fie grija guvernului, dar că planul pentru construcţia unei astfel de infrastructuri care să treacă Iaşiul peste Carpaţi este prinsă doar în reţeaua secundară din master planul pus pe masă de autorităţi şi, până când aceasta nu va fi gata, în Iaşi vor veni doar acei investitori din Vest care îşi vor permite costurile aeriene, pentru că rutele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B (Târgu-Mureş-Topliţa, respectiv Târgu-Neamţ – Paşcani- Iaşi) sunt „suprapopulate“. De altfel, fostul ministru al transporturilor Dan Şova spunea la finalul anului trecut că demararea lucrărilor pentru o autostradă care să lege Iaşi de Târgu-Mureş ar putea începe abia în 2015 şi că, deşi se doreşte unirea Moldovei cu Transilvania, important este ca Moldova să fie apropiată şi de centrul ţării printr-o autostradă între Braşov şi Bacău, la care construcţia va începe tot din 2015. Problema este însă că banii pentru autostrada Braşov-Bacău va trebui să fie daţi din bugetul statului, în timp ce pentru o autostradă între Târgu-Mureş şi Iaşi aceştia ar putea proveni de la Uniunea Europeană.
Până şi potenţialii investitori austrieci care au participat la cea de-a doua ediţie a forumului „Invest in Iaşi“ au susţinut că o autostradă care să lege Iaşi şi, implicit zona Moldovei de vestul României şi restul Europei ar încuraja mai mulţi oameni de afaceri străini să „bată plama“ cu ieşenii. În prezent, Iaşiul are opt destinaţii de zbor, de la una singură cât era pe aeroport la înfiinţare şi 230.000 de pasageri.
„Suntem o companie destul de nouă, dar avem activitate internaţională, deja suntem prezenţi şi pe piaţa din China şi am vrea să intrăm în Europa de Est. Vom semna în curând un contract în Moldova, dar suntem interesaţi să penetrăm cât mai mult această piaţă. Am vrea parteneri care să ne vândă produsele acolo. Ştiu că Iaşi este o zonă bună din punctul de vedere al agriculturii, cunosc austrieci care au investit în acest domeniu acolo. Pentru mine autostrada nu ar fi un impediment, dar cu siguranţă a nu avea această opţiune este un dezavantaj pentru businessul ieşenilor“, susţine Stefan Leitzinger, sales manager al producătorului austriac de echipamente pentru irigare ONEAQUA GmbH. El a mai precizat că până şi drumul spre Cluj este dificil pentru un străin obişnuit să străbată drumurile pe autostradă şi că odată ieşiţi din Ungaria şoferii sunt obligaţi să meargă pe şosele de munte, cu multe serpentine şi tiruri.
Şi Marco Amminger, un austriac care a înfiinţat firma de consultanţă şi training Top Transfer în urmă cu unsprezece ani, este de părere că o autostradă între Târgu-Mureş şi Iaşi ar trebui să fie unul dintre cele trei elementele esenţiale pe care o ţară trebuie să le aibă pentru a rămâne în contact cu vecinii şi pentru a stabili noi relaţii cu oamenii de afaceri din extremităţile unui continent, pe lângă un sistem aerian şi unul feroviar bine puse la punct.
„Cred că România şi, implicit, Iaşiul este un punct de interes pentru austrieci prin prisma oportunităţilor de investiţii, dar numărul celor atraşi depinde mult de sistemul de comunicare al ţării. Sigur că distanţa dintre Austria şi Iaşi ar fi propice pentru un sistem de cale ferată, însă este nevoie şi de o autostradă care să lege cele două destinaţii, pentru că un zbor direct între ele există deja“, a explicat el.
Austria, al doilea mare investitor în România
În prezent, cele mai multe schimburi comerciale ale Iaşiului sunt cu Italia şi apoi cu Republica Moldova, Austria aducând puţini bani în judeţ. Totuşi, la nivelul ţării, Austria este al doilea cel mai mare investitor din România, cu o valoare a capitalului social subscris de peste 5,2 miliarde de euro şi aproape 6.800 de firme în care este acţionară, potrivit datelor de la Registrul Comerţului (iulie 2014). De altfel, cel mai mare grup de companii din România este OMV Petrom, iar printre cele mai mari companii cu acţionariat austriac prezente pe piaţa locală se numără Raiffeisen Bank, BCR (Erste), Porsche sau Strabag.
„Ar trebui să veniţi în Iaşi pentru că avem oameni motivaţi şi foarte educaţi. În final, resursa umană este cea mai importantă în business, iar la noi veţi găsi oameni tradiţionalişti, care vor să stea într-o companie să-şi clădească o carieră, nu să schimbe des joburile, de aceea avem şi o rată de retenţie mare în organizaţii. Suntem inovativi şi vrem să facem parte dintr-o comunitate“, a precizat şi Bogdan Secară, human developer în cadrul firmei de consultanţă e business şi training Active Business Plus. Pe aceeaşi scenă, timp de câteva ore, au urcat antreprenori, oameni de afaceri ieşeni şi cadre didactice, care au încercat să facă din judeţ o destinaţie de investiţii cât mai atractivă, mizând pe istoricul educaţional şi masa de nouă universităţi de stat şi private care compun sistemul de învăţământ din Iaşi, dar şi pe deschiderea firmelor mici şi a administraţiei de a colabora cu mediul de business străin.
Evenimentul de la Viena, organizat de Consiliul Judeţean Iaşi şi Asociaţia Pentru Economia Cunoaşterii, în parteneriat cu Ambasada României în Republica Austria şi Camera de Comerţ a Austriei din Viena, a fost al doilea dintr-o serie de conferinţe menite să promoveze judeţul Iaşi ca destinaţie pentru investiţii străine. Următorul eveniment va avea loc la Milano anul viitor.
