În economia privată se vor regăsi anul viitor 23 de miliarde de lei (5 mld. euro) în plus faţă de 2015 – 10 miliarde de lei păstraţi din relaxările fiscale (în special din reducerea TVA) şi 13 miliarde de lei din creşterea venitului disponibil ca urmare a majorărilor salariale în aparatul de stat. Spre ce se vor îndrepta aceşti bani?
„O parte vor merge în consum, o parte în investiţii private. În loc să investească bugetul statului o să investească mediul privat. Este posibil ca procentul de multiplicare a banilor în economie să crească, iar pe considerentul acesta să vedem o creştere economică mai mare cu 0,5 – 1%. Dar totul depinde de cum vor fi folosiţi aceşti bani – ei or să ajute creşterea economică dacă sunt folosiţi mai bine decât i-ar fi folosit bugetul“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Creşterea economică din 2015 a fost susţinută în principal de consum. S-a văzut o oarecare revenire a investiţiilor, dar nu majoră - 4,4% în primele nouă luni, an/an. În 2016, economia ar urma să crească cu 4,1% impulsionată de consum (de la care se aşteaptă o creştere de 4,2%) şi de investiţii (cu o creştere anticipată de Prognoză de 6,2%).
„Consumul a fost principalul motor de creştere în 2015. Tot pe consum se va baza şi 2016. Problematic a fost în 2015 şi va fi şi în 2016 faptul că producţia nu ţine ritmul consumului şi majorează deficitul comercial“, comentează economistul Aurelian Dochia.
Investiţiile? Peste tot în Europa, nu numai la noi, a fost o mare dezamăgire disponibilitatea companiilor de a investi, mai ales că şi dobânzile au fost, practic, zero în ultima vreme. Această reticenţă ţine de lipsa încrederii în tendinţa de creştere economică. Aşa că motorul principal a fost anul acesta consumul, dar cum s-a văzut între 2005 – 2008, nu întotdeauna majorarea consumului este sustenabilă şi vine ziua decontului, mai comentează Dochia.
În urma relaxărilor fiscale din 2014 – 2015 în economia privată au rămas anul acesta 6 – 7 mld. lei care nu se mai regăsesc în bugetul de stat.
În urma reducerii, în toamna lui 2014, a CAS cu cinci puncte la angajator, în economie ar urma să rămână în jur de 3,7 mil. lei. Angajatorii (companiile) au plătit în primele opt luni din an CAS mai mic aproape 2,5 mld. lei (ceea ce înseamnă că la finalul anului s-ar putea ajunge la 3,7 – 4 mld. lei) ca urmare a acestei relaxări. Ce s-a întâmplat cu surplusul rămas la companii? Unde este el - în investiţii? În salarii mai mari? Investiţiile în economie au crescut în 2015, dar doar cu 1,4 miliarde de lei în primele nouă luni din an, comparativ cu perioada similară a lui 2014 (plus 4,4%). În investiţii se regăsesc, cu siguranţă, doar banii rezultaţi din scutirea de impozit a unei părţi din profitul reinvestit (măsură decisă tot în 2014) – dar aici sumele nu sunt foarte mari, probabil în jur de 100 mil. lei.
„Este posibil ca o parte din bani să se regăsescă anul viitor în dividendele mai mari plătite de companii. O parte se pot regăsi în salarii sau posibile investiţii. Însă iar este o problemă aici pentru că multe companii din Europa, dar şi de aici preferă să stea pe un munte de bani în loc să investească. Este, probabil, o formă de prudenţă - este bine să ai ceva pus deoparte, dacă se întâmplă ceva“, comentează Dochia.
În 2015, alte 2,4 mld. lei au rămas în economie din reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente şi alte mărfuri, aceasta fiind estimarea de pierdere la buget a Ministerului Finanţelor. Dar dacă, din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor lucrurile par să meargă mai bine întrucât majorarea puternică a consumului reduce din pierderile bugetului (la buget s-a văzut o scădere a veniturilor din TVA în iulie şi august – în jur de 400 mil. lei cumulat -, dar în septembrie, potrivit execuţiei bugetare din octombrie, veniturile din TVA au fost peste cele din septembrie 2014 cu 300 mil. lei), în economie banii în plus tot rămân. Vânzările de alimente fac 34% din comerţul total de 136 mld. lei anual. La un TVA de 24% aceste vânzări însemnau venituri bugetare din TVA de peste 11 mld. lei, iar la un TVA de 9% înseamnă venituri de aproximativ 4 mld. lei/an, deci cel puţin 2 mld. lei nu au mai intrat în ultimele şase luni la buget ca urmare a reducerii TVA, chiar dacă această scădere nu se vede în buget, graţie vânzărilor mai mari şi unei mai bune colectări. Reducerea TVA a făcut ca consumul pe segmentele cu taxa redusă să crească în ultimele luni cu peste 20%, ceea ce arată că sumele care nu au mai intrat la buget s-au regăsit în consum. „Faptul că banii rămân în buzunarele oamenilor este OK. Este foarte important cum sunt utilizaţi banii în economie. Că merg în consum, că merg în investiţii, dacă ei sunt cheltuiţi mai bine decât i-ar fi cheltuit statul, atunci acest lucru se va simţi şi în creşterea economică. Pe de altă parte, nici nu putem spune că nu am fi avut nevoie de şoselele pe care statul le-ar fi putut construi cu banii lăsaţi în consum“, comentează Dragoş Cabat.
