În cei zece ani întregi scurşi de la aderarea României la UE, balanţa financiară netă în relaţia dintre părţi se apleacă clar în favoarea României: un plus de 27 de miliarde de euro

1 mar 2017 Autor: Iulian Anghel

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiţi de la Uniune între 2007 şi 2016 şi 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuţia ţării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, aşadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zo­nele economiei: fermierii au primi 8,9 mi­­li­arde de euro pentru subvenţii agri­cole; în dezvoltarea rurală (canalizări şi drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale şi de coeziune (drumuri naţionale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastruc­turilor instituţionale) au înghiţit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.

Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020. Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 - 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole.

Din cele 3,8 mld. euro primite de la UE în exerciţiul financiar curent, fon­durile structurale şi pentru dez­voltare rurală înseamnă 2,2 mld. euro, dar ele sunt avansuri. Or, aceste sume au atins deja limita celor 15 pro­cente ce pot fi eli­be­rate ca avansuri şi, da­că statul sau in­vestitorii privaţi nu alocă fonduri pentru a fi cheltuite în proiectele finanţate de UE, iar guvernul nu pune la punct in­stituţiile care să se ocupe de decon­­tarea acestor sume, a­tunci situaţia de blocaj de la debutul exer­ciţiului fi­nan­ciar 2007 – 2013 se va re­peta. Iar acest lucru trebuie să se pe­treacă re­pede, altfel într-o primă etapă de suferit va avea, în mod vizibil, buge­tul de stat.

Finanţele şi-au programat în acest an venituri de la UE de 22 de miliarde de lei. Din aceşti bani, 10 miliarde de lei înseamnă fonduri structurale care au fost prinse în bugetul de venituri pentru 2017. Dacă aceşti bani de la UE nu vin - şi nu vor veni, dacă nu vor fi acreditate autorităţile de management - întreaga construcţie bugetară legată de cheltuielile de investiţii se va prăbuşi.

Deja prima lună din an vine cu veşti foar­te proaste. Veniturile buge­tare au fost în ianuarie în scădere semni­ficativă - minus 5,7% faţă de ia­nuarie 2016. Veniturile din fondurile UE au fost şi ele ridicol de mici, doar 67 de mil. lei. În asemenea ritm nu poate fi vorba despre o absorbţie pe fonduri structurale, în bugetul de stat, a 10 mld. lei, cum speră guvernul. Aşa că situaţia din 2016, când investiţiile statului au fost la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani – doar 29 mld. lei fonduri de la buget şi de la UE cheltuite în investiţii – se poate chiar înrăutăţi, având în vedere constrân­gerile imense cărora trebuie să le facă faţă bugetul consolidat.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.03.2017

 
Cuvinte cheie:
fonduri europene
, uniunea europeana
, aderarea romaniei
, buget
, ministerul finantelor
, fonduri structurale
, drumuri nationale
, fermieri
, guvern
, subventii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide