Creşterea numărului de noi locuri de muncă şi migraţia externă a românilor care voiau salarii mai mari sunt printre factorii care au contribuit la scăderea şomajului la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.
„Recrutarea a devenit misiune imposibilă, am observat că nici candidaţii nu prea mai vin la interviuri. Am avut un client pe care l-am întrebat ce criterii de selecţie are, ce tip de candidaţi să caut, iar răspunsul pe care l-am primit exprimă exact ce se întâmplă în prezent pe piaţa muncii: «Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine!»”, a spus a spus Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam.
Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. Totodată, statisticile arată că, anual, piaţa muncii mai pierde între 160.000 – 180.000 de persoane din migraţia externă, astfel că numai în anul 2015 (anul pentru care există cele mai recente date) România a mai pierdut apropae 190.000 de români în favoarea angajatorilor din alte ţări.
Companiile se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă, mai ales în zonele în care există investiţii (în oraşele mari şi în centrul şi în vestul ţării). Datele oficiale arată că jumătate din noile angajări de anul trecut, adică aproape 80.000 de noi locuri de muncă, au fost făcute de companiile din Bucureşti, Timiş, Ilfov, Cluj şi Bihor. Fabricile şi centrele de servicii au fost marii angajatori ai anului trecut.
„Coroborat cu creşterea salariilor la stat, presiunea este dublă pentru angajatorii din privat. Printre soluţiile pe care companiile deja le aplică cu sfinţenie pentru atragerea candidaţilor se află pachetele salariale foarte atractive, condiţii de muncă flexibile şi personalizate, care includ asigurarea meselor/fructelor, a transportului, a masajului la birou etc. Există o foarte mare grijă la acoperirea nevoilor angajaţilor”, a mai spus Oana Botolan Datki.
Cu o rată a şomajului calculată conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii de numai 5,3% în luna martie, România este în top 10 ţări din Uniunea Europeană cu cel mai redus nivel al acestui indicator.
Potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate în luna martie în Cehia (3,2%), Germania (3,9%), Malta (4,1%), Olanda (5,1%), Polonia (5,3%) şi România (5,3%). La polul opus a fost situaţia din Grecia (unde rata şomajului a fost de 23,5% în februarie), Spania (18,2% în martie) sau Italia (11,7% în martie).
La nivelul tuturor celor 28 de state ale Uniunii Europene, rata şomajului a fost de 8% în luna martie. Rate ale şomajului din România mai mici de 6% au mai fost înregistrate în anii 2007-2008, însă în nicio lună din ultimii zece ani nu a fost atât de scăzută ca în luna martie a acestui an.
„Deşi volumul de locuri de muncă disponibile versus candidaţi e la fel ca în 2007, este mai greu de recrutat faţă de anii de boom economic, pentru că s-au mai sofisticat şi oamenii. Dacă în 2007 un angajator oferea o majorare salarială pentru ca un angajat să se mute de la o companie la alta, acum candidaţii cer oferte mai bune, pentru că ştiu că toate companiile care fac angajări pot veni cu o ofertă <standard>, s-a sofisticat cererea”, a mai spus Oana Botolan Datki.
Rata şomajului BIM se calculează ca pondere a şomerilor în sens BIM în populaţia activă (aptă de muncă). Şomerii BIM sunt persoane în vârstă de 15- 74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
