Eveniment

Incredibila devalizare a bugetelor consiliilor judeţene: Căncescu îngroaşă la 11 numărul şefilor de judeţe acuzaţi de furt din banii publici

Aristotel Căncescu este acuzat că a controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov

Autor: Andrei Cîrchelan, Iulian Anghel

07.10.2014, 00:07 1298

Unul dintre cei mai puternici şi mai influenţi liberali din teritoriu, preşedintele Con­siliului Judeţean (CJ) Braşov Aristotel Căncescu a intrat de ieri oficial sub lupa DNA, provocând un mic cutremur, dar şi noi întrebări grave: ce se întâmplă în administraţia locală unde 11 şefi de consilii judeţene, încă în funcţie, din 41 sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată în arest la domiciliu sau fugiţi din ţară, majoritatea pentru că au furat din banii publici?

Pe mâna cui stau miliarde de lei şi cum sunt aceştia gestionaţi, de vreme ce peste un sfert din bugetul administraţiilor judeţene planează suspiciuni de fraudare? Bugetul celor 12 consilii judeţene ai căror şefi sunt acuzaţi de procurori (11 din şefii acestor consilii sunt încă în funcţii) a fost anul trecut de 3 miliarde de lei.

Aşadar, preşedintele Consiliului Ju­deţean Braşov nu este decât ultimul dintr-o lungă listă de preşedinţi de consilii judeţene care trebuie să răspundă la DNA pentru modul în care, susţin procurorii, uită mandatul public şi îl îndreaptă spre propriile lor interese.

 

Cât de mare este cangrena în administraţie?

Potrivit lui Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, cei din parchete au început să iasă din paradigma cu înregistrările şi flagrantul şi se uită pe acte, la cifre. Urmăresc contabilitatea şi acolo e simplu şi eficient, se vede foarte clar unde sunt transferaţi banii.

„Documentele sunt acolo, ele nu mint. În ţara asta, fiecare al doilea sau al treilea contract are probleme, pentru că nimeni nu s-a gândit că vor fi verificate documentele, iar acum nu e nevoie decât să găseşti un contract pentru a merge mai departe cu dosarul.“

Căncescu este suspectat de procurori de fapte de corupţie şi a fost adus ieri de anchetatori la sediul DNA Braşov, nu înainte ca anchetatorii să-i percheziţionize locuinţa şi şediul CJ. În această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

Potrivit Mediafax, ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Căncescu deţine, pe lângă case şi terenuri, un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare - 3.988.792 de dolari. Or, în tot acest timp Căncescu a fost “angajatul“ statului.

Puterea preşedinţilor de consilii judeţene a crescut substanţial, de când sunt aleşi uninominal nimeni - în afară de DNA -nu-i mai întreabă de sănătate, pentru că mandatul lor nu mai depinde de jocul politic la nivelul judeţului. Covârşitor, acuzaţiile care li se aduc celor aflaţi în anchete sunt acelea de mită, de favorizarea unor firme. Iau, spun procurorii, mită în schimbul contractelor publice acordate din banii publici, cu umflarea facturilor ce sunt apoi achitate de cetăţeni.

La Braşov, la Cluj, la Constanţa, Brăila, Dolj sau Mehedinţi, şefii de consilii judeţene au acordat contracte preferenţiale, acuză procurorii. Şi-au băgat mâna în banii publici, pentru că la nivelul administraţiei locale se învârt mulţi bani, în ciuda a ceea ce se spune, anume că adminstraţia publică este săracă. Administraţia publică în România are pe mână 12 miliarde de euro anual.

 Consiliul Judeţean Braşov a avut în ultimii şase ani venituri de 1,36 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,35 miliarde de lei, potrivit datelor de la Direcţia Generală de Administraţie Publică.

 

Câţi bani are Căncescu pe mână

Pentru anul acesta, CJ Braşov şi-a bugetat venituri de 227 milioane de lei şi cheltuieli de 245 mil. lei. Este destul pentru un consiliu judeţean, iar puterea şefului de consiliu este aceea că, în mare, el are ultimul cuvânt când vine vorba de a arăta cum sunt împărţiţi aceşti bani mai departe.

În ultimii ani, Consiliul Judeţean Braşov a desfăşurat din ce în ce mai puţine proceduri prin sistemul public SEAP cumpărând „transpa­rent“ în cele mai multe cazuri produse alimentare pentru şcoli.

Date din Sistemul Elec­tro­nic de Achiziţii Publice arată că anul acesta CJ Braşov a atribuit doar trei contracte prin acest sistem, în valoare totală de 1,7 milioane de lei, vizând servicii de transport aerian (0,3 mil. lei), dotări pentru un spital (0,74 mil. lei) şi mere pentru şcoli, în cadrul programelor naţionale (0,68 mil. lei).

Spre comparaţie, în 2013, CJ Braşov a atribuit contracte în valoare totală de 56,56 mil. lei, iar mai mult de jumătate din această sumă, 37,26 mil. lei, a mers către achiziţia de cornuri, lapte şi mere pentru şcoli.

Legislaţia în vigoare spune că achiziţiile publice derulate de autorităţi trebuie să treacă prin SEAP, în afară de cele cu o valoare mai mică de 30.000 euro când e vorba de achiziţii de produse sau servicii şi 100.000 euro când e vorba de lucrări. Iar faptele vizate de procurori vizează con­tractele publice.

 

Contractele Gotic S.A. din Braşov

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că procurorii DNA vizează inclusiv contractele atribuite de autorităţile din Braşov firmei SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

Date din SEAP arată că firma lui Diniţă a câştigat, începând cu anul 2008, contracte în valoare totală de 10,9 mil. lei, toate în judeţul Braşov, atribuite de CNADNR, CJ Braşov, APA Braşov sau primării de comune. CJ Braşov a semnat cu Gotic un contract 2,14 mil. lei în data de 22 iunie, 2009 pentru modernizarea unui drum judeţean de pe raza municipiului Făgăraş.

Cel mai mare contract primit de Gotic a fost acordat de comuna Tărlungeni, în valoare de 7,12 mil. lei, şi s-a referit la modernizarea infrastructurii comunei.

Cu toate aceastea, declaraţia de interese depusă de Diniţă la 10 iunie 2014 arată că Gotic S.A. a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu autorităţi din Braşov, în valoare totală de 112 mil. lei.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Gotic S.A. a avut anul trecut afaceri de 15,7 mil. lei şi un profit de 21.594 lei, în timp ce în 2012 a avut afaceri de 27,2 mil. lei şi un profit de 1,22 mil. lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO