BNR poate să ajungă în acest an în situaţia de a încerca să evite deflaţia în urma reducerii TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, analiştii ajustând deja puternic prognozele de inflaţie pentru sfârşitul anului spre zero sau chiar în teritoriul negativ. La finele primului trimestru rata anuală a inflaţiei a fost de 0,8%.
Preţurile alimentelor au scăzut în martie cu 0,07% faţă de aceeaşi lună din 2014, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,17%, iar tarifele la servicii au urcat cu 1,55%.
Spectrul deflaţiei planează ameninţător asupra multor state din UE. În zona euro rata inflaţiei a coborât în teritoriu negativ încă din decembrie 2014, pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a încetinirii ritmului de creştere a economiilor din zona euro.
Analiştii băncilor locale au început să reducă prognozele privind rata anuală a inflaţiei din 2015 după ce guvernul a decis că toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică vor avea TVA de 9% de la 1 iunie. La un calcul matematic, dacă reducerea TVA s-ar transmite 100% în preţurile produselor alimentare, ar însemna o reducere de 12%. Alimentele au o pondere mare în coşul de consum zilnic, astfel că scăderea preţului acestora determină o ajustare importantă a inflaţiei.
Ministerul Finanţelor anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA. BNR a diminuat în februarie prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%, şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016. Însă, cel mai probabil urmează o nouă ajustare a prognozei.
ING Bank România a ajustat puternic prognoza pentru rata inflaţiei din decembrie, de la +2% la -0,3%. Luând în calcul o rată de transmitere conservatoare asupra preţurilor, de 75%, analiştii ING Bank consideră că măsura fiscală va tăia 2,8% din inflaţie în luna iunie. O măsură similară aplicată pentru pâine a avut o rată de transmitere de circa 95% în prima lună de la introducere. Pentru sfârşitul anului 2016, ING Bank estimează o rată a inflaţiei de 0,5%, în scădere semnificativă faţă de o prognoză iniţială de 2,2%.
Şi analiştii BCR au redus estimarea pentru inflaţia din decembrie 2015, de la 1,7% la 0,1%, susţinând că ajustarea TVA va avea un efect pozitiv asupra consumului intern, în special pentru persoanele cu venituri mici.
"Rata anuală a inflaţiei ar putea să fie negativă într iunie şi noiembrie 2015 şi ar putea oscila în jurul valorii de 0% în perioada decembrie 2015 şi mai 2016", susţin analiştii BCR. Ei anticipează o transmisie a reducerii TVA de circa 50% asupra preţurilor produselor alimentare având în vedere reticenţa tradiţională a comercianţilor cu amănuntul să reducă preţurile şi importanţa pieţei produselor alimentare provenite de la ţărani. BCR se aşteaptă ca efectele scăderii TVA asupra inflaţiei să se diminueze pe termen mediu.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, afirmă că reducerea TVA la produsele alimentare la 9% nu se va transmite complet în scăderea preţurilor, ci doar în proporţie de 50-60%, ceea ce va duce la o inflaţie aproape de zero la finalul anului 2015.
Conform noilor previziuni inflaţia medie anuală (pe indicele armonizat al preţurilor de consum) s-ar putea situa la 0,36% an/an în 2015 (nivel minim istoric), evoluţie influenţată şi decizia Guvernului privind reducerea TVA la alimente şi servicii de alimentaţie de la 1 iunie (la 9%), anticipează Andrei Rădulescu, senior economist Banca Transilvania. Pentru 2016 analiştii Băncii Transilvania se aşteaptă la o accelerare a inflaţiei la 1,3%, iar pentru 2017 prognoza a fost majorată la 1,2% (medie anuală).
Nivelul scăzut al inflaţiei a permis BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie în primul trimestru. La sfârşitul lunii martie Consiliul de administraţie al BNR a decis pentru a treia oară în acest an, reducerea dobânzii-cheie până la un nou minim istoric de 2%, precum şi menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la 10% pentru lei şi 14% pentru valută.
Majoritatea analiştilor consideră că BNR ar putea continua procesul de relaxare monetară, însă, prin diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că deciziile următoare ale CA al BNR privind politica monetară, vor depinde de evoluţia inflaţiei, dar şi de alte date,inclusiv deciziile de politică fiscală.
"Marja de manevră privind rata de dobândă de politică monetară pare din ce în ce mai redusă, date fiind perspectivele de accelerare economică, cu impact pentru inflaţia core, dar şi caracterul temporar al şocului determinat de reducerea TVA", susţine Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania.
Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1% după ce la începutul anilor î90 era hiperinflaţie galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993. Anul agricol bun, inflaţia scăzută din zona euro, persistenţa deficitului de cerere agregată, scăderea preţului petrolului şi continuarea ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi-au adus contribuţia la minimul record al inflaţiei.
