Eveniment

Inflaţia se reîntoarce susţinută de creşterea preţurilor la alimente. Echilibrul îl ţine scăderea preţului carburanţilor

Inflaţia se reîntoarce susţinută de creşterea...

Autor: Iulian Anghel

12.07.2017, 00:07 1296

Faţă de luna decembrie din 2016 inflaţia a crescut în iunie cu 0,4%, iar faţă de mai a avansat nesemnificativ, doar 0,04%.

„Este o creştere uşor pes­te anti­cipările pieţei (iunie la iunie - n. red.). Sa­lar­iile cresc, con­sumul creşte, antre­nând, pe cale de con­se­cinţă, un avans al economiei peste po­tenţial. Iar când economia creşte peste potenţial, acest lucru determină creşteri de preţuri. Pe ansamblu, echilibrul este încă susţinut de costul redus al petrolului“, co­men­tează eco­no­mistul Adrian Codîr­laşu, pre­şe­dintele Asociaţiei Analiştilor Finan­ciari din România (CFA Ro­mânia). Faţă de decembrie 2016, măr­furile alimentare s-au scumpit cu 2,4%, dar combustibilii s-au ieftinit cu 4,2%.

Minuta de şedinţă de politică mo­netară a BNR din 3 iulie publicată acum două zile aduce elemente în plus, ne­dis­cutate frecvent în spaţiul public, cum ar fi efec­tul inflaţionist al ne­ho­tărârilor la ni­vel politic. Potrivit sursei ci­tate, prezenţa marilor retaileri, care „inter­nalizează” o parte a creşterilor pre­ţurilor, reprezintă un factor dez­inflaţionist, în timp ce incertitudinile po­li­­ti­cilor fiscale prezintă riscuri inflaţioniste. „Un factor dez­in­flaţionist menţionat recent şi de Banca Centrală Europeană şi de Banca Regle­mentelor Interna­ţio­nale, pe care unii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR l-au adus în aten­ţie, îl reprezintă slăbirea meca­nis­mului de transmisie dintre preţurile producţiei industriale şi preţurile de consum. Aceasta pare să fie deter­minată de prezenţa lanţurilor glo­ba­le de va­loa­re, şi în special a marilor re­tai­leri, care inter­na­lizează o parte a creş­te­rilor pre­ţurilor producţiei in­dus­tri­ale, inclusiv creş­terea costurilor cu forţa de muncă, fără a le mai trece în preţul final.”

BNR are o pârghie importantă de intervenţie dacă inflaţia se reaprinde – anume politica de dobândă monetară, aflată de câţiva an la un minim de 1,75% pe an. Potrivit lui Adrian Codîrlaşu, o intervenţie a Băncii Naţionale s-ar putea înregistra într-un orizont de timp mediu pe zona „coridorului de dobândă”. BNR ar putea reduce dobânda la facilitatea de depozit şi ar putea-o majora pe cea a fa­ciliăţii de credit, forţând, astfel, majo­rarea dobânzilor creditului comercial, ceea ce duce la temperarea împru­mu­turilor care merg spre consum şi care contribuie la creşterea inflaţiei. În prezent facilitatea de depozit este de 0,25%, iar cea de credit de 3,25%.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, pe zona de produse alimentare, cel mai mult s-au scumpit, în mai faţă de de­cembrie, citricele (plus 25,6%), fruc­tele proaspete (plus 14,3%), legu­me­le şi con­servele de legume (plus 5,1%). Cel mai mult s-au ieftinit ouăle – minus 8,2%.

Mărfurile nealimentare s-au ieftinit, în orizontul amintit, cu 0,4%, cea mai ma­re scădere înregistrându-se la car­bu­ranţi al căror preţ a coborât cu 4,2%.

În servicii preţurile au coborât, pe ansamblu, faţă de decembrie, cu 1,1%, cele mai mari scăderi înregistrându-se la „abonamentul radio-tv” (unde taxa pentru tv şi radio publice a fost eliminată, fiind acum plătită de bugetul de stat), cu un minus de 16,6%. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat în serviciile aeriene – plus 23%.

Potrivit barometrului semestrial al KeysFin privind starea businessului ro­mâ­nesc, investitorii sunt în­gri­­joraţi de inflaţie şi estimează o creş­tere semnificativă a preţurilor, pe fondul deciziilor admi­nistrative şi al cursului valutar.

Întrebaţi care sunt principalele provocări din următoarele şase luni, cei mai mulţi manageri au indicat creşterea accentuată a preţurilor (82%), dinamica pieţei valutare (57%), amplificarea crizei din piaţa muncii (46%) şi evoluţia cadrului fiscal (34%). Mai mult, 22% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială.

„Inflaţia este principala provocare pentru economia românească în perioada următoare, creşterile de salarii, aprecierea euro şi creşterile de tarife la gaze şi energie electrică fiind remarcate de cei mai mulţi investitori”, spun analiştii de la KeysFin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO