Banca Naţională a vândut circa 11 mld. euro din rezervavalutară ca să stabilizeze cursul valutar, de la debutul crizeifinanciare pe plan local, în octombrie 2008, apreciazăanaliştii ING Bank. Suma reprezintă aproape jumătate dinvolumul rezervelor pe care BNR le deţinea la începutul crizei. Înacest timp rezerva valutară a BNR a urcat cu 5 mld. euro, de la27,3 la 32,6 mld. euro, însă doar datorită împrumuturilor externecontractate de stat.
În schimb, fondurile deţinute efectiv de banca centrală au coborâtde la 14 mld. euro în septembrie 2008 la numai 4,2 mld. euro înseptembrie anul acesta. "Aceasta sugerează că BNR a vândut circa11 miliarde de euro", spune Nicolae Alexandru, economistul-şef alING Bank. "În astfel de situaţii, de regulă BNR nu facecomentarii.
Aş avea însă o întrebare: cum au calculat? BNR cumpără şi vindevalută prin multe operaţiuni. De multe ori cumpără ieftin şi vindescump. În momentul de faţă, nivelul înregistrat al rezerveloreste cel mai mare de când există România", a comentat pentru ZFAdrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Dar şi datoriaexternă este la cel mai ridicat nivel.
"DiferenŢa de la 4,2 miliarde de euro până la 32,6 miliarde deeuro - nivelul rezervelor valutare oficiale în septembrie 2010 -este reprezentat de împrumuturile de la Comisia Europeană, FondulMonetar Internaţional şi ceilalţi investitori care au finanţatdeficitul bugetar (prin cumpărarea de eurobonduri - n. red.) şi derezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale, de circa 6,5miliarde de euro", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank.
Împrumutul de la FMI (care a intrat direct în rezerva BNR, cuexcepţia unor rate care au mers la Trezorerie) reprezintă 11,2miliarde de euro, iar cele contractate de la Comisia Europeană şiinvestitorii străini pentru acoperirea deficitului bugetar, încă10,7 miliarde de euro. În lipsa acestor împrumuturi, rezervavalutară a BNR s-ar fi diminuat considerabil, amplificând astfelimaginea de vulnerabilitate externă a României. Nu doar BNR a fostînsă nevoită să se împrumute în perioada de criză, ci şi marilegrupuri financiare internaţionale, inclusiv ING, care au apelat laajutorul statelor pentru a traversa furtuna.
Oficialii băncii centrale au arătat în repetate rânduri că nu suntdispuşi să tolereze mişcări prea abrupte de curs şi nici deviaţiiimportante de la nivelurile justificate de condiţiile din economiareală. De altfel, BNR şi-a făcut simţită prezenţa pe piaţa valutarăinterbancară în repetate rânduri. Totuşi, leul a pierdut circa 20%în faţa euro de atunci, cursul urcând de la 3,6 lei/euro înoctombrie 2008 până la un maxim de 4,4 lei/euro, atins în varaacestui an. Doar în luna septembrie 2010 banca centrală a cheltuitpână la 900 de milioane de euro pentru a stabiliza cursul, potrivitcalculelor analiştilor ING.
"Aceste calcule arată că BNR ar putea să continue să protejeze leul- scenariul pe care îl considerăm probabil - dar lucrurile s-arputea complica semnificativ începând cu anul 2012. Dacă situaţiaglobală, dar şi pe plan local, nu se îmbunătăţeşte semnificativ,leul s-ar putea deprecia faţă de euro şi în paralel să asistăm la oreducere a rezervelor valutare ale BNR", spune Chideşciuc. Din 2012România trebuie să înceapă rambursarea împrumutului de la FMI şiComisia Europeană de 20 de miliarde de euro, din care a făcuttrageri începând cu mai 2009.
Valuta împrumutată de stat se reflectă tot în bilanţul BNR, careacţionează ca bancă a statului. Mai mult, când Trezoreria arenevoie de lei pentru plăţile curente, face schimbul valutar cu BNR,cedând euro, care intră astfel în rezervă, contra lei. Când acesteîmprumuturi vor ajunge însă la scadenţă, Ministerul Finanţelor vada leii, iar BNR trebuie să dea euro.
Chideşciuc spune că ponderea tot mai mică a sumelor deţinuteefectiv de BNR în cadrul rezervelor valutare poate fi considerată ovulnerabilitate, deşi sumele împrumutate pot fi utilizate deasemenea, la nevoie, pentru stabilizarea cursului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
